Croaţia cumpără 12 avioane de luptă franţuzeşti Rafale, la mâna a doua

Decizia Zagrebului de a cumpăra 12 avioane de luptă franţuzeşti Rafale, la mâna a doua, ilustrează consolidarea legăturilor strategice dintre Franţa şi Croaţia – a jubilat, vineri, ministrul Apărării de la Paris, Florence Parly, citată de agenţiile de presă. Ea afirmă că, după Grecia, care a achiziţionat 18 Rafale în ianuarie, Croaţia e a doua ţară europeană ce alege un furnizor european, ceea ce e un semnal puternic şi defel simbolic privind coeziunea partenerilor din Uniune. Avioanele franceze concurau pe lista de oferte pentru Croaţia cu F-16 americane şi Gripen suedeze noi, precum şi cu F-16 israeliene la mâna a doua. Ele vor înlocui în flota aeriană croată vechile Mig-uri ruseşti. Premierul croat, Andrej Plenkovic, a explicat că preţul cerut de Franţa pentru unul dintre avioanele de vânătoare considerate cele mai bune din lume e şi cel mai convenabil. La rândul său, ministrul Apărării, Mario Banozic, a subliniat că Guvernul nu vrea să-şi cumpere jucării noi, ci e nevoie ca aviaţia militară să rămână bine înzestrată, iar aceste avioane stau la baza securităţii croate. Factura pe care Zagrebul o va plăti Parisului e estimată la aproape un miliard de euro, iar primele aparate vor fi livrate în 2023. Intrat în 2004 în dotarea armatei franceze, Rafale a mai fost exportat în Egipt, Qatar, India şi Grecia. Florence Parly e, deja, considerată la Paris autoarea unor tranzacţii foarte reuşite cu Rafale. La începutul anului, ea a fost la Atena  ca să semneze un contract privind achiziționarea a 18 avioane de luptă Rafale de către Grecia, aflată în relații tot mai tensionate cu Turcia vecină, formal aliată în NATO, dar inamic istoric. Însumând 2,5 milliarde de euro, tranzacția include 12 aparate de zbor la mâna a doua și șase noi, produse de firma franceză Dassault Aviation, precum și armamentul de la bordul acestora. Contractul a fost negociat în timp record de cele două guverne și aprobat, în ianuarie, de parlamentul grec. Livrarea avioanelor începe în vară. Analiștii spun că Atena se grăbește să-și asigure superioritatea aeriană în Marea Egee, pe fondul tensiunilor în creștere cu Ankara, legate de exploatările de hidrocarburi din sud-estul Mediteranei. Grecia și-a anunțat, de altfel, intenția de a-și mări capacitățile militare în 2021, în pofida unei recesiuni de peste 10 procente anul trecut, din cauza pandemiei de COVID-19. Guvernul elen va aloca, în total, apărării 5,5 milliarde de euro anul acesta. Ea însăși în raporturi glaciale cu Turcia, Franța îi susține pe greci și, în vara lui 2020, a participat la manevre militare comune în Mediterana.