NARAȚIUNI: 1. UE forțează România să renunțe la propria Constituție. 2. Prin PNRR, România își pierde suveranitatea. 3. România va fi desființată și transformată într-o regiune. 4. În România va fi desființată proprietatea privată, învățământul va fi distrus, iar elitele intelectuale vor fi exportate.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat, pe 21 decembrie, o hotărâre care reafirmă principiul superiorității dreptului european asupra celui național; mai exact, instanțele din România pot să ia decizii care încalcă hotărâri ale Curții Constituționale dacă respectivele hotărâri sunt contrazise de legislația europeană. Curtea Constituțională a României a revenit insistând că pentru ca hotărârea CJUE să fie validă, ar trebui amendată Constituția României.
Disputa a apărut în contextul în care în România au fost exprimate de-a lungul anilor nemulțumiri și critici cu privire la menținerea Mecanismului de Cooperare și Verificare și la atenția cu care Comisia Europeană monitorizează justiția română. Printre cei mai nemulțumiți au fost politicieni care au avut probleme penale, anumiți comentatori și jurnaliști, promovați în primul rând de televiziuni ca Antena 3 și RTV, prima legată de fostul condamnat la închisoare Dan Voiculescu, a doua de fugarul Sebastian Ghiță. Aceste critici și nemulțumiri au fost deseori îmbrăcate în discursuri de tip suveranist care, pe de-o parte, amintesc de retorica regimului comunist din România cu „neamestecul în treburile interne”, pe de altă parte de temele promovate insistent de propaganda rusă.
În interviul acordat news.ro de șefa reprezentanței Comisiei Europene la București, a fost menționată și decizia CJUE, iar Ramona Chiriac a atras atenția asupra principiului supremației dreptului european.
În același interviu s-a discutat și despre Planul Național de Redresare și Reziliență, prin care România poate beneficia de aproape 30 de miliarde de euro cu condiția să respecte statul de drept și reglementările UE, să continue reformele și să atingă 507 ținte fixate. PNRR a fost negociat cu Bruxellesul înainte de formarea actualei coaliții de guvernare, iar PSD ar fi dorit să îl renegocieze, dar această variantă este exclusă – o simplă schimbare de guvern nu reprezintă genul de situație care să justifice modificarea planului.
Sputnik.md este unul din canalele de propagandă ale Kremlinului și promovează insistent teme suveraniste și dezinformări cu privire la UE și NATO. Pe siteul Sputnik.md sunt citate cu regularitate, într-o notă pozitivă, persoane publice din România care abordează astfel de teme ( și nu numai; discursurile anti-vacciniștilor, ale celor care militează pentru familia tradițională etc.).
Diana Șoșoacă, unul dintre cei mai controversați politicieni români ai momentului, este promovată de Sputnik, care a desemnat-o personalitatea politică a anului 2021 și a anunțat, în premieră, că senatoarea ar intenționa să candideze pentru funcția de președinte al României.
OBIECTIV: Subminarea încrederii populației în UE și promovarea discursului de tip suveranist.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Șefa reprezentanței CE nu a zis în niciun moment că România trebuie să renunțe la Constituția sau la suveranitatea sa, ci doar că „recenta decizie a Curţii de Justiţie reafirmă un principiu asupra căruia noi ne-am exprimat constant clar şi neechivoc: supremaţia dreptului european asupra celui naţional, principiu fundamental, fără de care nu poate funcţiona UE, asumat de orice stat membru la data integrării europene. Supremaţia dreptului european impune ca judecătorii naţionali să aibă puterea să lase neaplicată o decizie a CCR contrară dreptului european.” Ramona Chiriac a precizat, totodată, că atât „Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) şi Mecanismul general cu privire la statul de drept [...] prevăd acest principiu al supremaţiei dreptului european”. În ceea ce privește consecințele încălcării principiului supremației dreptului european, singurul comentariu făcut de Ramona Chiriac a fost un „nu” ca răspuns la întrebarea dacă „fără a respecta această decizie a CJUE, mai poate spera România la aderarea la Schengen?”. De notat că principiul supremației dreptului european este statuat clar și în Constituția României, la Titlul VI, Integrarea euroatlantică. De altfel, România este cea care a dorit să se alăture UE și politicienii și populația au știut de la bun început că apartenența la aceasta implică asumarea și aplicarea valorilor și reglementărilor europene.
PNRR nu aduce în vreun fel atingere suveranității României – Bucureștiul trebuie doar să respecte un set de reguli trasate pentru ca Bruxellesul să se asigure că banii vor fi utilizați pentru dezvoltarea României, într-un mod transparent, și nu vor fi deturnați; așadar, condițiile impuse prin PNRR sunt, de fapt, în interesul populației.
Niciuna din afirmațiile făcute de Diana Șoșoacă nu are vreo bază factuală: proprietatea privată nu a fost vreodată amenințată în UE, iar în România e garantată de Constituție; nivelul scăzut al învățământului este rezultatul politicilor autorităților române și al activității personalului din sistem, neavând vreo legătură cu UE; plecarea elitelor, facilitată de libertatea de circulație, este cauzată de căutarea unor oportunități economice mai bune și de nemulțumiri legate inclusiv de situația politică și tentativele de a aduce justiția sub control.