Un opozant belarus a murit în închisoarea în care fusese întemnițat fiindcă a participat la manifestațiile antiprezidențiale de anul trecut. Potrivit media locale, citate de agențiile internaționale, Vitold Așurok a încetat din viață la vârsta de 50 de ani, în urma unui stop cardiac, produs într-o colonie pentenciară din estul țării. Decesul a fost confirmat și de apropiații opozantului, fost membru al Frontului Popular Belarus, formațiune care a promovat independența față de Moscova, obținută în 1991, și coordonator al mișcării civice "Pentru Libertate".
În ianuarie, după un proces cu ușile închise, el a fost condamnat la cinci ani de detenție, sub acuzațiile de tulburare a ordinii publice și violențe față de polițiști. Lidera opoziției, Svetlana Tihanovskaia, refugiată în Lituania, a constatat, într-o postare pe Twitter, că, din cauza regimului belarus, oamenii nu doar suferă, ci și mor. La rândul său, un purtător de cuvânt al Uniunii Europene, Peter Stano, a cerut eliberarea tuturor deținuților politici și tuturor persoanelor deținute arbitrar de regimul autoritar de la Minsk. Luna aceasta, Curtea Supremă de Justiție din Belarus a condamnat, un ofițer din armată la 18 ani de închisoare, sub acuzația de trădare, fiindcă a divulgat un document din interiorul ministerului Apărării în care era prevăzută intervenția militarilor contra protestatarilor antiprezidențiali. Fostul căpitan Denis Urad ar fi divulgat secrete de stat și ar fi afectat interesul național fiindcă a trimis, în martie, către media belaruse favorabile opoziției o copie a unei scrisori, în care ministrul de Interne, Ivan
Kubrakov, cere armatei să contribuie la reprimarea protestelor. La Minsk, remarcă observatorii, sentințele grele în procese politice curg pe bandă rulantă. Anterior, un muzician a fost condamnat la șase ani de închisoare, fiindcă trupa lui s-a implicat în protestele de anul trecut. Bateristul Aleksei Sanciuk, 30 de ani, căsătorit și tatăl unei fetițe de opt ani, a fost acuzat de acţiuni care ar încălca grav ordinea publică și de incitare la revoltă în masă, fiindcă a blocat traficul fluturând un drapel în alb-roşu, culorile opoziţiei față de regimul autoritar al președintelui Aleksandr Lukașenko, şi i-a îndemnat pe manifestanţi să aplaude. El fusese reținut anul trecut, în noiembrie, împreună cu colegii de trupă, care au primit, la rândul lor, câte 15 zile de detenție pentru participarea la manifestații neautorizate. Condamnarea lui Sanciuk, pe care comentatorii o numesc un nou acces de demență al regimului de la Minsk, survine după ce zece opozanţi belaruşi au depus, în Germania, o plângere împotriva acestuia, pentru acte de tortură sistematică. Plângerea vizează represiunea poliţienească declanşată după realegerea, suspectă de fraudă, din august 2020, a lui Lukaşenko şi s-ar încadra în ceea ce juriştii numesc tortură de stat, infracţiune care ar putea fi sancţionată de justiţia germană, graţie competenţei sale universale în ceea ce priveşte crimele contra umanităţii şi politicile de represiune sistematică. La putere din 1994 şi calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa, Lukaşenko a reprimat dur protestele fără precedent care, luni în şir, au urmat scrutinului de anul trecut şi la care au participat zeci de mii de oameni. Cei mai mulţi lideri ai opoziţiei au fost fie întemniţaţi, fie obligaţi să se exileze. Avocaţii opozanţilor care s-au adresat justiţiei germane vorbesc despre mai bine de o sută de cazuri de tortură, violenţe fizice, umiliri, insulte, privare de somn şi de hrană, toate cu grave consecinţe asupra sănătăţii victimelor, şi conchid că statul belarus se comportă bestial cu propriii săi cetăţeni. Analiştii notează că Lukaşenko alimentează cotinuu psihoza unor revolte sângeroase contra regimului său. Luna trecută, el a anunţat că serviciile speciale din ţara sa şi din Rusia aliată au dejucat o tentativă de lovitură de stat şi de asasinare a sa. Președintele a acuzat Statele Unite că ar fi la originea complotului şi a adăugat că ruşii au arestat în acest caz două persoane, un politolog şi un avocat, ultimul cu dublă cetăţenie, belarusă şi americană. Serviciul belarus de securitate, care şi-a păstrat, din epoca sovietică, acronimul KGB, a invocat pregătiri pentru o revoltă armată, asezonată cu ocuparea unor obiective cheie şi cu masacrarea preşedintelui, familiei şi colaboratorilor săi.
