Facebook Twitter Instagram Youtube

Știri

OCCRP: Un apropiat al președintelui rus, Vladimir Putin, politicianul și oligarhul ucrainean Viktor Medvedciuk, câștigă zeci de milioane din dividendele afacerilor cu petrol rusesc

medvedciuk

Un apropiat al președintelui rus, Vladimir Putin, politicianul și oligarhul ucrainean  Viktor Medvedciuk, câștigă zeci de milioane din dividendele afacerilor cu petrol rusesc. O  investigație de presă realizată de Proiectul pentru Raportarea Crimei Organizate și Corupției (OCCRP)) și serviciul ucrainean al postului Radio Europa Liberă – Radio Libertatea relevă că, prin intermediul unei rețele de companii și pentru pentru o sumă modică, el și un asociat al său au obținut un contract foarte lucrativ la o rafinărie rusescă. Ulterior, Medvedciuk a creat și finanțat cel mai mare partid promoscovit din Ucraina, potrivit unei 

Începutul anului 2014, când, forțat de protestatarii pro-occidentali, președintele filorus Viktor Ianukovici fugea din Kiev, iar așa-numiții omuleți verzi din trupele speciale rusești invadau peninsula Crimeea, a fost, spun experții, un punct de cotitură în strategiile prin care Kremlinul încearcă să-și mențină influența în Ucraina.

Un important pachet de acțiuni al companiei Yug Energo, proprietara unei rafinării profitabile din regiunea Rostov, din sudul Rusiei, a fost vândut firmelor controlate de actualul șef al opoziției promoscovite de la Kiev, Viktor Medvedciuk, și de partenerul său statornic în afaceri, parlamentarul Taras Kozak. Tranzacția a avut loc în Cipru, insulă celebră drept scenă a unor afaceri la limita legislației internaționale și paradis al criminalității cu gulere albe.

Ancheta de presă arată că tandemul ucrainean a cumpărat, pentru numai 40 de mii de dolari, 42% din acțiunile Yug Energo de la miliardarul Serghei Kislov, un magnat al uleiurilor vegetale. În 2018, ponderea acțiunilor lui Medvedciuk și Kozak ar fi crescut la 93 de procente.

Acțiunile deținute de Medvedciuk și Kozak la Yug Energo le-au oferit acestora mare parte din profitul rafinăriei Novoșahtinski. Zecile de millioane de dolari primite de acolo i-au permis lui Medvedciuk să-și relanseze cariera politică și să finanțeze cel mai mare partid prorus din Ucraina, numit Platforma de Opoziție – Pentru Viață.

Oligarhul, azi în vîrstă de 66 de ani, e un veteran al politicii ucrainene și beneficiarul unor legături strânse cu decidenții de la Moscova. Însuși președintele rus, Vladimir Putin, a declarat presei că l-a cunoscut pe Medvedciuk la începutul anilor 2000, când acesta lucra la Președinția Ucrainei, ca șef de personal al altui filorus,  Leonid Kucima.

Nașul Putin, așa îl numesc realizatorii investigației jurnalistice pe liderul de la Kremlin, care, în 2004, a botezat-o pe fiica lui Medvedciuk, Daryna. Svetlana Medvedeva, soția celui cotat, în epocă, drept cel mai docil și de încredere om al lui Putin, fostul premier și președinte butaforic Dmitri Medvedev, a fost aleasă drept nașa fetiței.  

După așa-numita Revoluție Portocalie din 2004, când ucrainenii au optat pentru o administrație pro-occidentală, condusă de președintele Viktor Iușcenko, Medvedciuk a încercat să carteleze formațiunile rusofile într-un singur bloc parlamentar. A eșuat în 2006, când n-a câștigat niciun mandat în Legislativ, dar a reapărut în prim-plan patru ani mai târziu, după victoria lui Ianukovici la prezidențiale, pledând pentru legături economice mai strânse cu Rusia.

După fuga lui Ianukovici, amintesc reporterii de investigație, Medvedciuk a fost ținta unor sancțiuni din partea Statelor Unite, pentru violarea suveranității Ucrainei, și a Canadei, pentru responsabilitate politică în criza din țara sa. A rămas, un timp, în penumbră, înainte de a repărea în spațiul public, ca să pledeze, din nou, pentru reintrarea Ucrainei pe orbita Moscovei. A cumpărat, în 2018 și 2019, trei canale de televiziune, 112, Zik și NewsOne, și grație propagandei acestora, a trimis, anul trecut, în parlament 44 de deputați  ai platformei sale, dintr-un total de 450 de membri ai Radei. Luna trecută, purtătoarea de cuvânt a Preşedinţiei Ucrainei, Iulia Mendel, a explicat că sancţiunile introduse împoriva unor televiziuni deţinute, de facto, de acest apropiat al Kremlinului au fost adoptate în conformitate cu o rezoluţie votată în 2018 în Parlament şi pe baza recomandărilor făcute de serviciul ucrainean de securitate. Ea a spus că blocarea emisiei celor trei posturi nu poate fi considerată drept un atac asupra libertăţii de exprimare în Ucraina. "Este vorba despre cei care au colaborat cu partea inamică în teritoriile ocupate" - a precizat Iulia Mendel, cu referire la peninsula Crimeea, anexată de ruşi acum şapte ani, şi la regiunea Donbas, din estul Ucrainei, controlată de rebelii separatişti pro-moscoviţi. Ea acuzat aceste canale TV, finanţate din Rusia, că au uitat de mult ce înseamnă standarde jurnalistice, verificarea faptelor sau prezentarea a cel puţin două puncte de vedere şi "s-au transformat într-un instrument de propagandă, utilizat în interesul statului agresor, care a încălcat suveranitatea şi frontierele Ucrainei”. Interdicţia impusă de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski prevede retragerea licenţelor de emisie şi a frecvenţelor TV şi blocarea conturilor pentru o perioadă de cinci ani.

 

Alte știri
Declarațiile unui antrenor de fotbal provoacă un incident diplomatic între Ungaria și Germania

Declarațiile unui antrenor de fotbal provoacă un incident diplomatic între Ungaria și Germania

Scandalul intervine pe fondul relațiilor tot mai reci dintre guvernele de la Budapesta și Berlin.

Preşedintele Ucrainei a demis doi judecători de la Curtea Constituţională pentru că 'ameninţă independenţa statului şi securitatea naţională'

Preşedintele Ucrainei a demis doi judecători de la Curtea Constituţională pentru că 'ameninţă independenţa statului şi securitatea naţională'

Aceștia au fost numiţi de fostul preşedinte Viktor Ianukovici, care a fugit în Rusia în februarie 2014, după trei luni de proteste de stradă ce au dus la răsturnarea sa de la putere.

Expulzarea diplomaților occidentali din Rusia -  „o palmă pe obrazul Europei”

Expulzarea diplomaților occidentali din Rusia - „o palmă pe obrazul Europei”

Liderul grupului Renew din Parlamentul European, Dacian Cioloș, îi cere șefului diplomației, Josep Borrell, să dea explicații eurodeputaților după controversata vizită la Moscova

27 Mar 2021

Timp de citire: 3 min
Știri
Un document comunitar avertizează că ţările din Balcanii de Vest care vor să fie admise în Uniunea Europeană îşi pierd încrederea, din cauza strategiei lungi de aderare
Un document comunitar avertizează că ţările din Balcanii de Vest care vor să fie admise în Uniunea Europeană îşi pierd încrederea, din cauza strategiei lungi de aderare

Uniunea le-a trimis celor şase ţări 650 de mii de vaccinuri anti-COVID-19 omologate pe teritoriul său, dar numai după ce China şi Rusia distribuiseră, deja, în regiune milioane de doze fabricate în laboratoarele lor şi-şi măriseră, astfel, vizibilitatea şi influenţa.

12 May 2021
Guvernul interimar bulgar a anunţat că menţine vetoul Sofiei asupra deschiderii negocierilor de aderarea la Uniunea Europeană a Macedoniei de Nord
Guvernul interimar bulgar a anunţat că menţine vetoul Sofiei asupra deschiderii negocierilor de aderarea la Uniunea Europeană a Macedoniei de Nord

La Sofia, întreaga clasă politică acuză Macedonia de Nord că nu vrea să rezolve diferendele istorice şi prezintă Bulgaria ca pe un duşman în media şi în cărţile de istorie.

12 May 2021
Opoziţia din Ungaria a anunţat că va organiza, în premieră, alegeri primare, pentru a-şi desemna, astfel, cei mai buni candidaţi la scrutinul legsilativ de anul viitor
Opoziţia din Ungaria a anunţat că va organiza, în premieră, alegeri primare, pentru a-şi desemna, astfel, cei mai buni candidaţi la scrutinul legsilativ de anul viitor

Analiştii spun că e prima oară când premierul conservator Viktor Orban riscă să piardă puterea, în faţa unei coaliţii care merge de la fosta extremă dreapta, Jobbik, ce s-a redefinit drept de centru-dreapta, până la socialişti, succesori ai fostului partid unic comunist, liberali şi ecologişti.

12 May 2021
În republica autonomă rusă Tatarstan e zi de doliu, după masacrul dintr-o şcoală din capitala Kazan
În republica autonomă rusă Tatarstan e zi de doliu, după masacrul dintr-o şcoală din capitala Kazan

Masacrul din republica populată majoritar de etnici tătari, de confesiune musulmană, e cel mai grav de acest tip înregistrat în ultimii ani în Rusia, unde atacurile în şcoli sunt mai degrabă rare.

12 May 2021