Trei soldați armeni au fost uciși şi doi răniţi miercuri, în confruntări cu forțele azere, la granița dintre cele două țări. Au fost răniţi şi doi militari azeri în această cea mai sângeroasă ciocnire de la sfârșitul războiului din Nagorno Karabakh, din 2020. După violenţele care au izbucnit peste noapte și au continuat până dimineața târziu, armenii şi azerii au anunțat că au acceptat o încetare a focului la frontieră. „S-a ajuns la un acord pentru restabilirea regimului de încetare a focului în sectorul nord-estic al frontierei armeano-azere cu medierea forțelor ruse de menținere a păcii” – a precizat Ministerul Apărării de la Erevan. De cealaltă parte, Azerbaidjanul a confirmat că a acceptat această inițiativă rusă de a pune capăt violenţelor, care au avut loc în special în jurul satului Sotk, lângă regiunea Kelbajar, una dintre cele asupra căreia Baku a preluat controlul, după războiul din Nagorno-Karabakh.
Ambele părți s-au reproșat reciproc pentru această „provocare”, la fel ca în ciocnirile anterioare. „Azerbaidjanul presează în mod deliberat o escaladare a situației, în contextul în care forțele sale au rămas ilegal pe teritoriul suveran al Armeniei” – afirmă Ministerul armean de Externe. În replică, Ministerul azer al Apărării susţine că „Armenia poartă întreaga responsabilitate pentru escaladarea tensiunilor la frontieră”. Diplomaţia de la Baku promite să „reacționeze decisiv la atacurile asupra integrității teritoriale a țării”.
Tensiunile au rămas la un nivel maxim între cei doi vecini caucazieni de la sfârșitul conflictului de șase săptămâni din toamna anului trecut, soldat cu peste 6.500 de morți, o derută totală în rândul militarilor armeni şi un acord de încetare a focului mediat de Moscova – notează agenţiile internaţionale de presă. În ultimele luni, mai multe ciocniri armate au opus Armenia și Azerbaidjanul la granița lor comună, în timp ce Erevan acuză Baku că s-a „infiltrat” pe teritoriul său pentru a prelua controlul asupra zonelor care se învecinează cu lacul Sev, divizat între cele două țări.
În luna mai, pe când cerea sprijin militar de la Rusia, aliata Armeniei, prim-ministrul Nikol Paşinian spunea că dorește să ajungă la un acord pentru rezolvarea disputelor de frontieră prin „mijloace diplomatice și nu prin mișcări de trupe”. În aceeaşi zi, președintele azer Ilham Aliev declara că a sosit momentul ca părţile să înceapă să lucreze la un acord de pace, solicitând „reducerea la minimum a riscurilor viitoare”. În pofida acestor declarații de bunăvoință, violenţele au crescut, suscitând teama faţă de reizbucnirea conflictului între cele două țări.
