Forțele armate din Taiwan au declarat, joi, „se pregătesc de un război pe care nu și-l doresc”, după ce China comunistă a început cele mai mari manevre militare din istorie în jurul insulei. În ajun, președinta taiwaneză, Tsai Ing-wen, a declarat, la rândul său, că Taiwanul nu va da înapoi în fața amenințării militare chineze. Furia Beijingului a fost provocată de vizita la Taipei a președintei Camerei Reprezentanților a Statelor Unite, Nancy Pelosi, care a declarat că americanii nu-și vor abandona angajamentul față de Taiwan. Aceasta face un turneu regional, care a mai cuprins Singapore, Malaezia și Coreea de Sud se încheie în Japonia. La Washington, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, a subliniat că doamna Pelosi are „dreptul de a vizita Taiwanul”. Președinta democrată a Camerei Reprezentanților e cel mai înalt oficial american care vizitează insula după predecesorul său republican Newt Gingrich, în 1997. Săptămâna trecută, președintele chinez, Xi Jinping, i-a cerut, din nou, omologului său american, Joe Biden, să nu se joace cu focul în ceea ce privește Taiwanul, calificat de chinezi drept drept o provincie rebelă. În mai, Biden a afirmat că ar fi dispus să folosească forţa pentru a apăra Taiwanul. El acuzat China că a adoptat o politică primejdioasă, trimițându-și armata în apropierea insulei. Anul trecut, Statele Unite au îndemnat democrațiile lumii să-și consolideze legăturile cu Taiwanul și să nu se lase intimidate de regimul comunist chinez. Separate politic din 1949, când forțele naționaliste anticomuniste s-au refugiat pe insulă și comuniștii au preluat controlul asupra Chinei continentale, cele două state chinezești își dispută legitimitatea internațională, iar Beijingul are un avantaj net. Taiwanul e recunoscut de cîteva țări din lume, în timp ce majoritatea celorlalte întrețin relații diplomatice cu republica populară chineză. Dintre acestea, câteva zeci găzduiesc, totuși, reprezentanțe taiwaneze, care n-au statut de ambasadă. 23 de milioane de taiwanezi trăiesc sub amenințarea constantă a unei invazii chinezești, iar temerile s-au amplificat după venirea la putere a președintelui Xi, care a făcut din reunificare o prioritate a politicii sale.
