89,7% din români consideră că este în interesul național ca România să rămână în UE și NATO, arată un studiu sociologic al INSCOP Research - „Atitudinea populației cu privire la patriotismul economic și vulnerabilitățile regimului democratic”, realizat la comanda Confederației Patronale Concordia. În același timp, aproape 61% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită. În contextul de securitate actual, peste 75% din populația țării susține puternic creșterea cheltuielilor pentru apărare.
Cea mai mare problemă - corupția
Corupția care amplifică nedreptățile din societate este cea mai mare problemă a României pentru 44% dintre respondenți, instabilitatea politică și efectele sale asupra bunei guvernări pentru 21,8% dintre români, starea precară a democrației care limitează libertatea oamenilor de a-și alege președintele pentru 17,2% dintre respondenți, iar pentru 15,1% sunt problemele economice care provoacă scăderea puterii de cumpărare.
Cercetarea mai arată că 12,6% dintre români cred că „legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii” în foarte mare măsură, 17,2% în destul de mare măsură, 25,9% în destul de mică măsură și 42,6% în foarte mică măsură sau deloc.
Relația cu UE și NATO
Studiul mai arată, însă, că 40,6% dintre cei chestionați cred că apartenența României la Uniunea Europeană limitează prea mult suveranitatea națională, în timp ce 51,6% sunt de părerea contrarie. Legat de protejarea intereselor economice în UE, 80,7% dintre români cred că, pentru a-și proteja interesele economice, România ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în cadrul Uniunii Europene, 10% să nu facă nimic, pentru că interesele economice și naționale sunt protejate. Doar 4,8% cred că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană.
Totodată, 15,8% dintre români cred că „România are controlul deplin asupra deciziilor sale politice” în foarte mare măsură, 25,8% în destul de mare măsură, 24,4% în destul de mică măsură și 29,5% în foarte mică măsură sau deloc. În ceea ce privește controlul asupra deciziilor economice, 11,3% dintre români cred că „România are controlul deplin asupra deciziilor sale economice” în foarte mare măsură, 23,9% în destul de mare măsură, 29% în destul de mică măsură și 29,9% în foarte mică măsură sau deloc.
În contextul în care în ultima perioadă se discută tot mai mult ca Europa să își reducă dependența militară față de SUA și NATO prin creșterea cheltuielilor în domeniul Apărării, respondenții au fost întrebați dacă ar fi de acord cu o asemenea perspectivă pentru ca România să-și apere suveranitatea în cazul unei agresiuni militare. 76,2% susțin o asemenea creștere a cheltuielilor pentru Apărare, în timp ce 21,1% se opun. Nu în ultimul rând, 77,1% dintre români cred că retragerea trupelor NATO din estul Europei ar afecta securitatea națională a României, în timp ce 20,3% împărtășesc opinia contrarie.
Investițiile străine
Întrebați cum consideră că este nivelul investițiilor străine în România în comparație cu țările Uniunii Europene, 8,4% dintre participanții la sondaj apreciază că este mult mai ridicat, 9,3% ceva mai ridicat, 26,3% ceva mai scăzut, 24,4% mult mai scăzut, iar 21,3% aproximativ la fel.
67,9% dintre români și-ar dori ca investițiile străine în România să crească, 14,8% și-ar dori să scadă, iar 14,5% să rămână la fel. Ponderea non-răspunsurilor este de 2,8%, se arată în studiul citat.
Părerea românilor despre companiile multinaționale care investesc în România este una bună în general - 71,1%, în timp ce 24,6% au o părere proastă. De asemenea, părerea despre companiile din UE care investesc în România este bună pentru 73,6% dintre respondenți, iar pentru 18,3% este una proastă. Studiul mai arată și părerea despre companiile românești care investesc în alte țări, unde 61,5% dintre cei chestionați au răspuns că au o părere bună, în timp ce 29,6% au o părere proastă.
Politica guvernamentală
De asemenea, 49,7% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația „Guvernul României ar trebui să promoveze aceleași reguli și pentru companii românești și pentru companii străine deopotrivă”, iar 46,4% își exprimă acordul cu afirmația „Guvernul României ar trebui să promoveze reguli preferențiale pentru susținerea companiilor românești, chiar dacă acest lucru ar descuraja investițiile companiilor străine/multinaționale”.
Potrivit sondajului citat, 56,2% dintre respondenți sunt de părere că România ar avea de câștigat dacă pe piața internă ar exista mai multe companii de stat. La polul opus, 38,7% cred că România ar avea de câștigat dacă pe piața internă ar exista mai multe companii private. Studiul relevă că 53,1% dintre cei intervievați cred că România ar avea de pierdut dacă pe piața internă ar fi mai puține companii străine/multinaționale, 39.6% sunt de părere că România ar avea de câștigat într-un asemenea scenariu.
În opinia a 30,5% dintre respondenți, cea mai importantă condiție pentru ca o companie să poată fi considerată o campanie românească este ca acea companie să își plătească taxele în România. Condiția ca majoritatea angajaților să fie români este cea mai importantă pentru 20,5% dintre cei intervievați. 18,3% menționează să aibă acționari/proprietari români, 16,9% marca/ brandul să fie românească, iar 9,1% să aibă sediul central în România.
Alegerile prezidențiale
Potrivit sursei citate, 40,9% dintre români cred că „alegerea președintelui depinde doar de votul cetățenilor” în foarte mare măsură, 24,6% în destul de mare măsură, 12,6% în destul de mică măsură și 19,6% în foarte mică măsură sau deloc.
Referitor la influențarea alegerilor prezidențiale de către alte state, 32,6% dintre români cred că „alegerea președintelui este influențată puternic de acțiunile ostile ale altor state” în foarte mare măsură, 28,5% în destul de mare măsură, 17,1% în destul de mică măsură și 18,1% în foarte mică măsură sau deloc.
Datele sondajului au fost culese în perioada 13- 17 martie 2025, prin metoda CATI pe un eșantion de 1.000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative, cu vârsta de 18 ani și peste, și au o eroare maximă admisă de ± 3,1%, la un grad de încredere de 95%.
