Societatea civilă ungară califică legea privind utilizarea dronelor drept o nouă încercare de a reduce presa la tăcere. După publicarea unor fotografii, realizate cu ajutorul dronelor, în care apar proprietăţi somptuoase deţinute de apropiaţi ai premierului Viktor Orban, guvernanţii au adoptat o lege despre care experţii spun că e destinată să obstrucţioneze investigaţiile mass-media. Jurnaliştii unguri, citaţi de agenţiile internaţionale, se plâng că, după apariţia unor articolele cu privire la averea unui oligarh, în loc să fie deschisă o anchetă de corupţie, au făcut ei obiectul unei sesizări pentru 'culegere ilegală de date''. În cele din urmă, cazul a fost clasat fără urmări, dar, la începutul lui ianuarie, a intrat în vigoare o nouă legislaţie pentru 'protejarea vieţii private şi definirea normelor de securitate'. Difuzarea imaginilor cu reşedinţe, luate cu dronă, fără permisiunea proprietarului, poate fi pedepsită cu un an de închisoare. Acest text 'complică sarcina celor care anchetează corupţia şi deturnarea banilor publici şi a fondurilor europene', spun jurnaliştii, care adaugă că legea respectivă 'vizează în mod clar reporterii curioşi'. 'Vom continua, dar cu perspectiva puţin încântătoare a unor posibile proceduri penale' – promit reporterii unguri de investigaţie. Analiştii notează că, de la revenirea la putere, în 2010, a premierului suveranist Viktor Orban, în Ungaria au apărut impedimente serioase în calea libertăţii presei. Organizaţia Reporteri fără frontiere (RSF) a calificat controlul exercitat asupra mass-media din Ungaria 'fără precedent în Uniunea Europeană'. În acest peisaj cu tot mai multe restricţii, unde 'canalele oficiale aproape niciodată nu răspund solicitărilor', utilizarea dronelor s-a dovedit a fi deosebit de utilă. Alături de România şi Bulgaria Ungaria se situează pe primele locuri loc din UE în ceea ce priveşte corupţia, conform clasamentului Transparency International.
