Slovenii au respins, prin referendum, un amendament la o lege de protecție a mediului, despre care ecologiștii spun că permitea guvernului privatizarea litoralului, a malurilor râurilor și lacurilor, cu urmări grave asupra calității apelor. 86% dintre votanții la consultarea populară au votat împotrivă, iar inițiatorii, organizații non-guvernamentale, au salutat participarea a aproape jumătate de milion de oameni, adică un sfert din populația Sloveniei. Ei spun că rezultatul reflectă dezacordul cetățenilor față de actuala clasă politică și, mai ales, față de tot mai impopularul premier conservator Janez Jansa. Acesta a supraviețuit, numai anul acesta, la două moțiuni de cenzură și unor ample manifestații antiguvernamentale, care au prefațat semestrul sloven la președinția rotativă a Uniunii Europene, 1 iulie-31 decembrie 2021. La începutul lunii, Jansa a fost întâmpinat cu critici vehemente la Bruxelles, unde a venit să prezinte prioritățile Sloveniei în această calitate. Eurodeputați din diferite țări și de diferite culori politice i-au cerut lui Jansa să oprească asaltul asupra justiției și mass-media independente. Este pentru a două oară când fosta republică iugoslavă e la președinția comunitară, iar analiștii subliniază că situația e complet diferită față de 2008, când autoritățile de la Ljublijana erau cotate printre premianții din statele nou admise în Uniune. Actualul premier, un apropiat al omologului său din Ungaria vecină, Viktor Orban, a avut numeroase dispute cu Bruxellesul pe teme precum statul de drept, cooperarea cu noul Parchet European (EPPO) sau libertatea presei. Acum o lună, șefa EPPO, românca Laura Codruța Kovesi, a denunţat 'lipsa de cooperare sinceră' a Sloveniei, care nu şi-a desemnat procurorii delegați pentru aceasta structură antifraudă a Uniunii Europene. Ministrul sloven al Justiţiei, Lilijana Kozlovic, a demisionat, în mai, după ce propriul său guvern, condus de Jansa, a respins două candidaturi pentru posturile de procurori delegaţi. În februarie, Comisia Europeană a condamnat ceea ce a numit 'afirmaţiile jignitoare' ale premierului la adresa unei jurnaliste de la publicaţia Politico, care a sugerat că libertatea presei în Slovenia este sub presiune. 'Condamnăm orice atac asupra jurnaliştilor. Nu am face asta la Bruxelles şi ne aşteptăm ca nici alţii să nu utilizeze astfel de practici' - a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer. Într-un tweet, Jansa a acuzat-o pe reportera Lili Bayer, de la biroul din Bruxelles al publicaţiei online americane, de minciună în articolul intitulat 'Din interiorul războiului Sloveniei împotriva media', în care ea cita jurnalişti şi observatori ce susţin că premierul a creat un climat de frică în presă. 'A a primit instrucţiuni să nu spună adevărul, citând în principal surse necunoscute de extrema stângă şi în mod voit a neglijat surse cu nume şi integritate' – a ripostat şeful guvernului de la Liubljana. Raportul comunitar cu privire la statul de drept în fiecare ţară a Uniunii, a cărui primă ediţie a fost lansată în septembrie, afirmă că în Slovenia 'jurnaliştii sunt frecvent victime ale hărţuirii sau ameninţărilor online, rareori sancţionate de sistemul de justiţie'. Organizații ale jurnaliștilor sloveni au lansat o colectă publică pentru susținerea agenției naționale de presă STA, căreia premierul Jansa a dispus să i se taie finanțarea. S-au raliat inițiativei și cele mai importante cotidiene din țară, Delo, Dnevnik și Vecer, care le-au cerut propriilor cititori să participe la salvarea STA.
E nevoie de două milioane de euro anul acesta pentru supraviețuirea agenției, la șefia căreia, spun inițiatorii colectei, guvernul vrea să-și instaleze oameni docili și fideli, pentru a controla conținutul editorial. Jansa a calificat agenția drept o rușine națională, din cauza tonului critic al acesteia la adresa politicilor sale, și a cerut plecarea șefului STA, Bojan Veselinovic.
Tăierea finanțării de la bugetul de stat primejduiește funcționarea agenției și-i lasă fără salarii pe cei circa 90 de angajați.
