Sistemul național de adăpostire a populației în caz de conflict armat este mult subdimensionat

Sistemul național de adăpostire a populației în caz de conflict armat este mult subdimensionat
© EPA-EFE/LESZEK SZYMANSKI   |   Oamenii stau în interiorul unui adăpost subteran în timpul unei alarme de raid aerian în Odesa, sud-vestul Ucrainei, 22 iunie 2022.

Doar aproximativ 600.000 de persoane pot fi adăpostite în zone speciale pentru protecţia civilă, în caz de război sau calamităţi naturale, potrivit unui raport al Curţii de Conturi. Instituţia recomandă autorităților responsabile să elaboreze un program național, ca activitate pe timp de pace, de pregătire a adăpostirii populației, întrucât actuala organizare a Sistemului național de adăpostire din România nu asigură o protecție suficientă a populației în situația unui conflict.

În România, capacitatea de adăpostire a populației în caz de atac aerian este de 3,21% (611.922 persoane) în adăposturi special construite, respectiv de 5,19% (989.507 persoane), dacă se iau în considerare și alte spații de adăpostire identificate (metrou, parcări, pasaje și galerii subterane, tuneluri etc.), raportat la totalul populației rezidente (19.053.815 persoane). Din totalul de 5.072 de adăposturi de protecție civilă, publice și private, mai mult de jumătate - 2.543 - sunt neoperaționale. Fondul de adăpostire este vechi, 73% din adăposturi, respectiv 3.711, sunt construite înainte de anul 1990.

Legislaţie insuficient adaptată prezentului

De asemenea, Curtea apreciază că sunt necesare demersuri pentru organizarea și actualizarea evidenței adăposturilor de protecție civilă și a adăposturilor simple, precum și o analiză a fondului de adăpostire existent și stabilirea criteriilor de selectare a adăposturilor care urmează să fie reabilitate. Raportul evidenţiază faptul că adăposturile sunt nu doar puţine, ci impracticabile, insalubre şi cu dotări învechite, rămase la nivelul anilor '70. În plus, şi legislaţia are lacune în reglementarea unor astfel de situaţii.

Astfel, adăpostirea, ca parte componentă a protecției civile în România, este insuficient reglementată, iar legislația existentă trebuie adaptată contextului actual, menționează auditorii. Nu a fost definit riscul de conflict armat, asociat cu adăpostirea populației și nu a fost stabilită o autoritate cu rol principal pentru activitatea de pregătire a adăpostirii populației în astfel de situații excepționale. În prezent nu se cunoaște numărul total al adăposturilor de protecție civilă și al adăposturilor simple care se pot amenaja în astfel de situații, întrucât cele mai multe autorități publice locale nu au inventariat spațiile de adăpostire.

Amenzi de 400.000 de lei pentru nereguli în adăposturi

Instituția de control abilitată pentru verificarea respectării normelor și instrucțiunilor privind adăposturile de protecție civilă din România este Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. IGSU este abilitat să verifice atât fondul de adăpostire existent, cât și adăposturile care se construiesc, în baza avizelor aprobate și a autorizațiilor de construcție emise.

Potrivit raportului citat, reprezentanții IGSU au remarcat, cu prilejul controalelor desfășurate, că aplicarea amenzilor pentru deficiențele constatate nu constituie un instrument coercitiv destul de puternic pentru ca dezvoltatorii imobiliari care au în sarcină construcția de noi adăposturi să respecte în totalitate legislația și să solicite la recepția finală a lucrării și autorizarea pentru construcția adăpostului de protecție civilă, așa cum a fost prevăzut în documentația tehnică și în avizul acordat inițial. Chiar şi în aceste condiţii, instituţia a aplicat, în 2024, amenzi în valoare de peste 390.000 de lei, în urma controalelor efectuate la adăposturile de protecție civilă. Potrivit legii, responsabilitatea pentru adăposturile publice o poartă autoritățile locale, iar cele care sunt în clădiri private sunt în responsabilitatea proprietarului.

Timp citire: 2 min