Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) din Republica Moldova a avertizat că decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a deschide, pentru alegerile parlamentare anticipate de pe 11 iulie, trei secţii de votare în regiunea separatistă pro-rusă Transnistria implică riscuri la adresa securităţii naţionale. SIS menţionează că membrii CEC nu au consultat serviciul înainte de a lua acestă decizie și că secţiile de vot, una în satul Corjova, raionul Dubăsari, şi două în orașul Tighina (Bender), se vor afla pe raza unor localităţi cu regim sporit de securitate instituit de separatiști, ce nu sunt controlate de către autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova. Acestea, practic, nu pot interveni în cazul apariţiei unor potenţiale incidente - conchide Serviciul de Informaţii şi Securitate, preluat de media de la Chișinău.
Transnistria a ieșit, de facto, de sub controlul autorităților centrale încă din 1992, după un conflict armat soldat cu sute de morți și tranșat odată cu intervenția trupelor rusești de partea rebelilor.
Pentru cetăţenii cu drept de vot din localităţile din stânga Nistrului, municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni, CEC a decis deschiderea a 44 secţii de vot la scrutinul parlamentar. În mod tradițional, alegătorii din localitățile controlate de separatiști votează cadidați ai stângii filoruse, fie aceasta comunistă, socialistă sau populistă. Avertismentul SIS survine aproape simultan cu protestele de stradă de la Chișinău, la care au participat sute de oameni, față de refuzul aceleiași CEC de a suplimenta numărul de secţii de votare din România și din statele occidentale cu diaspora numeroasă din Republica Moldova, care votează preponderent cu dreapta proeuropeană. Protestatarii, citați de Radio Chișinău, spun că limitarea accesului la vot pentru alegătorii din străinătate echivalează cu fraudarea alegerilor. Preşedinta pro-occidentală Maia Sandu afirmă că totul e o bătaie de joc faţă de sutele de mii de cetăţeni care vor să voteze şi o încălcare sfidătoare a legii. Ea îi acuză pe membrii CEC că acționează în beneficiul socialiştilor, conduşi de ex-președintele filorus Igor Dodon, care au făcut un cartel electoral cu comuniștii celuilalt fost șef pro-moscovit al statului, ex-generalul de miliție sovietică Vladimir Voronin. Și preşedintele delegaţiei Parlamentului European pentru relaţia cu Republica Moldova, eurodeputatul român PNL-PPE Siegfried Mureşan, consideră deciziile CEC o sfidare la adresa cetăţenilor. Un sondaj ale cărui rezultate au fost difuzate la începutul lunii iunie relevă că trei formațiuni ar accede sigur în viitorul Legislativ după alegerile parlamentare anticipate. Partidul pro-european Acțiune și Solidaritate, fondat de Maia Sandu, e creditat cu 39% din opțiuni, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, condus de Dodon și Voronin, cu 33, iar partidul oligarhului fugar Ilan Șor cu 10 procente. Puțin sub pragul electoral de 6% sunt Blocul "Renato Usatîi", al primarului populist de la Bălți, și Alianța pentru Unirea Românilor, franciza unionistă a partidului omonim din România.
