Șefa noului Parchet European antifraudă (EPPO), românca Laura Codruţa Kövesi, se află în Bulgaria, considerată una dintre codașele luptei anticorupție între statele membre ale Uniunii. În pofida numeroaselor acuzații, deopotrivă din țară și din străinătate, privind putreziciunea clasei politice la Sofia, niciun personaj marcant al acesteia n-a fost condamnat pănă acum pentru fapte de corupție. În martie, EPPO a respins ca nepotrivite şapte din cele zece propuneri ale Bulgariei pentru posturile de procurori europeni delegaţi, deoarece candidaţii nu aveau calificarea şi experienţa necesare. Propunerile au fost înaintate de Sofia pe 18 februarie, iar candidaţii respinşi sunt anchetatori, procurori regionali şi un judecător. Pe 13 februarie, colegiul procurorilor din Consiliul Suprem Judiciar a selectat rapid 10 din cei 31 de candidaţi pentru aceste posturi şi au existat suspiciuni din partea unor observatori ai procesului de selecţie că alegerea fusese decisă în prealabil. Anterior, EPPO acceptase toate cele şase propuneri pentru funcţia de procuror european delegat venite din România. Procurorii europeni delegaţi vor acţiona în numele nou-creatului Parchet European în statele lor şi vor avea aceleaşi competenţe ca procurorii naţionali în ceea ce priveşte investigaţiile, urmăririle penale şi trimiterea în judecată. EPPO este o structură a Uniunii Europene înfiinţată în aprilie 2017, în baza procedurii de cooperare consolidată, la care participă doar statele membre care doresc. La crearea Parchetului European au contribuit 22 din cele 27 de țări membre ale Uniunii.
Rolul acestei structuri este de a colabora mai strâns în investigarea şi urmărirea penală pentru infracţiuni care afectează bugetul comunitar, precum frauda, corupţia, spălarea de bani.
EPPO va efectua investigaţii transfrontaliere în cazuri de fraudă în care sunt implicate fonduri ale UE de peste 10.000 de euro sau în cazuri de fraudă în materie de TVA la nivel transfrontalier care implică daune de peste 10 milioane de euro. Intrările în Palatul de Justiție din Sofia au fost blocate, miercuri, de manifestanți care voiau să-i împiedice accesul în clădire procurorului general, Ivan Gheșev, acuzat că e un protector al oligarhilor și căruia i se cere demisia încă de anul trecut. Lideri ai societății civile bulgare, citați de agențiile de presă, spun că Gheșev a transformat Parchetul în bâta de baseball a Mafiei și într-un scut al intereselor acesteia. "Laura Kövesi, Bulgaria are nevoie de tine" – e textul uneia dintre pancartele afișate de protestatari. Gheșev, care, ca procuror general, supervizează munca tuturor anchetatorilor din Parchet și are ultimul cuvânt asupra investigațiilor lor, a fost una dintre țintele predilecte ale manifestațiilor antiguvernamentale din vara anului trecut, fiindcă era perceput drept un executant docil al ordinelor fostului premier conservator Boiko Borisov, omul forte al politicii bulgare de mai bine de un deceniu. Mandatul lui Gheșev nu expiră decât în 2026, dar mulți bulgari îl vor plecat cât mai repede, mai ales după ce Statele Unite au anunțat sancţiuni împotriva a şase cetăţeni şi 64 de entităţi din Bulgaria, despre care Washingtonul afirmă că joacă un rol important în corupţia endemică ce cangrenează cea mai pauperă ţară din Uniunea Europeană. Cutia bulgărească a Pandorei: sancțiuni din partea SUA, verificări și scheme bancare ascunse – e titlul unui editorial veridica.ro, care radiografiază pasivul politic și penal al epocii Borisov. Potrivit Departamentului de Stat, citat de agenţiile de presă, sancţiunile îi vizează, între alţii, pe trei înalţi funcţionari şi pe deputatul Delyan Peevski, acuzat vehement de propriii săi compatrioţi că e veriga de legătură dintre putreda oligarhie bulgărească şi fostul premier. Fost mogul media, Peevski e acuzat şi de Trezoreria americană că e implicat într-un veritabil sistem de dare şi luare de mită şi de trafic de influenţă, întins în sectoare şi instituţii cheie ale societăţii bulgare, cu complicitatea unui fost responsabil din serviciile speciale, Ilko Jelyazkov. Peevski, Jelyazkov şi omul de afaceri Vasil Bojkov au fost sancţionaţi în virtutea legii numite "Magnitsky", după numele unui avocat rus mort în detenţie, lege care combate corupţia şi încălcarea drepturilor omului şi care prevede îngheţarea tuturor bunurilor deţinute în Statele Unite de personajele incriminate. Fost preşedinte al celebrului club de fotbal Levski Sofia şi miliardar din afacerile cu jocuri de noroc, Bojkov, mai precizează experţii americani, a mituit în repetate rânduri oficiali guvernamentali de la Sofia, înainte ca justiţia bulgară să-l cerceteze, în 2020, pentru asasinat, racket şi spălare de bani. Refugiat în Dubai, el afirmă că i-a dat mită inclusiv lui Borisov, care a condus guvernul între 2009 şi mai 2021, şi ministrului său de Finanţe. Foştii şefi ai agenţiei pentru bulgarii din străinătate, Petar Haralampiev şi Krasimir Tomov, au fost, la rândul lor, inculpaţi fiindcă au comercializat sistematic acordarea cetăţeniei bulgare, ce implic[ şi obţinerea unui paşaport de cetăţean al Uniunii Europene. Ex-ministrul adjunct al Economiei, Alexandar Manolev, e şi el cercetat, din 2019, fiindcă a finanţat cu bani europeni, destinaţi ajutoarelor de dezvoltare, construcţia unei vile de lux. Toate aceste personaje, precum şi familiile lor, au interdicţie de a intra pe teritoriul Statelor Unite – a mai anunţat Departamentul de Stat, care i-a comunicat deciziile şi premierului interimar bulgar, Stefan Yanev. Numit, luna trecută, de preşedintele Rumen Radev să gestioneze afacerile curente până la alegerile parlamentare anticipate de pe 11 iunie, guvernul Yanev a dezvăluit numeroase cazuri de corupţie în sânul fostei administraţii şi a concediat mulţi dintre fidelii lui Borisov. Scadalurile în serie par să fi fragilizat poziţia fostului om forte ale politicii bulgăreşti, dar analiştii cred că viitorul Parlament de la Sofia riscă să fie la fel de fragmentat ca şi cel dizolvat recent.
