Şcolile din Rusia se confruntă cu o explozie de violenţă, pe care specialiştii independenţi o pun, în mare parte, pe seama războiului din Ucraina. De la începutul anului, au fost înregistrate deja 14 atacuri, comparativ cu 15 pentru întreg anul trecut. Potrivit unui bilanţ realizat de ziarul Novaya Gazeta, aproape jumătate din incidentele (48%) înregistrate în ultimii 25 de ani au avut loc după declanşarea invaziei ruse, în februarie 2022. Un adolescent trage cu un pistol cu aer comprimat într-o şcoală primară din sudul regiunii Krasnodar, o profesoară este înjunghiată mortal, o elevă dă foc unei săli de clasă înainte de a-şi ataca colegii cu un ciocan în Siberia. „În majoritatea cazurilor, adolescenţii au acţionat sub influenţa negativă a unor terţe părţi şi a peisajului media”, susţine un reprezentant al Ministerului de Interne al Rusiei. Experţii independenţi consideră însă că un climat de hărţuire şi o dorinţă de răzbunare sunt principalele motive în cazul atacurilor ţintite.
Efectele războiului
La acestea se adaugă, spun experţii, consecinţele sporite ale ofensivei ruse împotriva Ucrainei. Unii adolescenţi au îmbrăcat haine militare înainte de atac, iar o profesoară de istorie dintr-un mic oraş siberian, de unde mulţi bărbaţi au plecat la luptă în Ucraina a observat o agresivitate crescândă în rândul elevilor ei. „Acesta este un semn că războiul pătrunde tot mai mult în mintea copiilor”, crede Iuri Lapşin, fost şef al unui serviciu psihologic la o şcoală din Moscova şi care acum trăieşte în exil în Franţa. „Cu cât absorb mai mult această propagandă în copilărie, cu atât războiul va fi integrat mai mult în viaţa lor pe măsură ce cresc”, adaugă el. Autorităţile ruse impun ofensiva din Ucraina în viaţa şcolară prin intermediul grupurilor de tineri patrioţi, al intervenţiilor veteranilor şi al altor activităţi militariste. „Niciun virus din lume nu se răspândeşte mai repede ca violenţa”, spune Olga Juravskaia, care strânge fonduri pentru un proiect anti-bullying. „Le spunem copiilor să se poarte bine unii cu alţii la şcoală”, subliniază ea, „dar dacă cresc ştiind că riscă să ajungă într-o zonă de război şi să moară, acest lucru poate afecta şi modul în care se văd pe ei înşişi şi în care îşi imaginează viitorul”.
Răspunsul inegal al şcolilor
Profesorii la rândul lor încep să se teamă, după cum au declarat mai mulţi, sub anonimat, pentru AFP. Cei atacaţi sunt îndemnaţi de directori să nu raporteze incidentele la poliţie, iar colegii îi sfătuiesc să nu facă valuri pentru a-şi păstra locul de muncă. Într-una din şcoli au fost instalate camere video şi detectoare de metale, dar dascălii sunt îngrijoraţi de atacuri înafara şcolii şi evită să dea note proaste de teama represaliilor. În alte scoli au fost introduse exerciţii antiteroriste, uneori surprinzătoare, inclusiv prin scenarii care implică atacuri cu drone, explozibili şi atacatori înarmaţi. Elevii şi profesorii lor îşi baricadează sălile de clasă cu bănci şi se ascund în colţuri. Uneori, un profesor joacă rolul de atacator. Alte şcoli le cer angajaţilor să-şi supravegheze mai atent elevii, în special pe reţelele de socializare, dar o astfel de abordare este discutabilă, pentru că este nevoie de timp pentru a-i putea observa pe elevii izolaţi, hărţuiţi şi aflaţi în dificultate.
