Românii se consideră, într-o proporţie covârşitoare, persoane religioase, potrivit unui sondaj de opinie realizat de INSCOP Research. Cercetarea relevă că 85% dintre români se consideră persoane religioase, în timp ce 14% spun că nu, iar 1% nu știu sau nu răspund.
Structura în funcţie de opţiunile politice
Conform sondajului, se consideră persoane religioase în special votanții AUR (97%), persoanele cu studii primare (97%) și locuitorii din mediul rural (93%). Persoanele cu studii superioare (30%), votanții USR (36%), tinerii sub 30 de ani (23%) și locuitorii din București (29%) și din mediul urban mare (22%) declară într-o proporție mai mare decât restul populației că nu se consideră persoane religioase.
Frecvenţa participării la slujbe religioase
Cei mai mulți români merg la biserică doar la marile sărbători - 25,4%. De asemenea, 23% dintre cei chestionați au precizat că merg o dată pe săptămână, 19,4% - merg foarte rar, 17,1% - cel puțin o dată pe lună, 7,6% - de mai multe ori pe săptămână, iar 6,8% - niciodată. Ponderea non-răspunsurilor este de 0,7%.
Sondajul arată că merg de mai multe ori pe săptămână la biserică în special votanții PNL (13%), persoanele între 18 și 29 de ani (12%) și persoanele cu studii primare (12%). Se duc la biserică o dată pe săptămână mai ales votanții PSD (30%) și AUR (31%), persoanele cu studii primare (32%) și locuitorii din urbanul mic (30%). Frecventează cel puțin o dată pe lună biserica în special persoanele între 30 și 44 de ani (24%) și angajații la stat (23%). Bărbații (28%), locuitorii din București (29%) și angajații la stat (33%) merg doar la marile sărbători într-o măsură mai mare decât restul populației.
Se duc foarte rar la biserică mai ales votanții USR (25%), persoanele cu studii superioare (27%) și locuitorii din București (29%) și din urbanul mare (25%). Printre categoriile care spun că nu merg niciodată la biserică se regăsesc în procente mai ridicate decât media votanții USR (12%) și locuitorii din București (13%).
Cercetarea a fost realizată în perioada 20 - 26 iunie, iar datele au fost culese prin metoda CATI, volumul eșantionului fiind de 1.150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,9%, la un grad de încredere de 95%.
