Într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro, ministrul român de Externe, Emil Hurezeanu, a declarat că la Munchen s-a întâlnit cu generalul Keith Kellogg, emisar special al preşedintelui SUA pentru Rusia-Ucraina, arătând că România rămâne un aliat de încredere al Statelor Unite şi că vrea să participe, alături de aliaţii din NATO şi Uniunea Europeană, la tratativele de pace şi vrea să fie parte şi la reconstrucţia Ucrainei. Unul dintre argumente ar fi, potrivit lui Hurezeanu, că ţara noastră a donat pentru apărarea Ucrainei „25% din zestrea sa cea mai modernă de apărare antirachetă”, un sistem Patriot.
„Nu avem doar frontiera cea mai lungă cu Ucraina, ci am sprijinit transferul a peste un milion de refugiaţi, transferăm în fiecare sezon al recoltelor între 50 şi 60 de milioane de tone de cereale ucrainene prin porturile noastre, antrenăm piloţi ucraineni de F-16. Am cedat Ucrainei una din bateriile Patriot, una din cele cele patru, 25% din zestrea noastră cea mai modernă de apărare antirachetă. Suntem una din ţările care respectă pactele, tratativele. Suntem una din ţările europene aflate într-o comunitate de destin cu Statele Unite încă de la Revoluţia Română”, a declarat Hurezeanu.
România rămâne partener de nădejde al SUA, în ciuda discursului lui J.D. Vance
Potrivit sursei citate, în cadrul Conferinţei de Securitate de la München, ministrul Hurezeanu a precizat că a avut întâlniri – cu generalul Keith Kellogg, emisar special al preşedintelui SUA pentru Rusia Ucraina, cu membri ai Congresului american – care au reconfirmat că parteneriatul strategic dintre România şi SUA se menţine solid, în ciuda unor declaraţii critice. „Generalul Kellogg, care este un mandarin al relaţiilor de securitate, cunoaşte bine România de multă vreme. Una din fiicele lui a lucrat în prima fază a războiului din Ucraina la Brăila, pentru a-i ajuta pe refugiaţii ucraineni. A repetat cuvintele pe care le-a adresat colegilor militari la o reuniune din iunie anul trecut, din Statele Unite, când a spus că America are în România un aliat loial, puternic şi durabil”, a afirmat Hurezeanu.
Referindu-se la discursul lui Vance, care a criticat autoritățile române pentru anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie, Hurezeanu a explicat că aceste afirmații reflectă preocupările interne ale SUA privind procesele electorale și nu reprezintă un sprijin pentru curentele anti-occidentale din România. „Din discursul vicepreședintelui Vance, critic și foarte direct îndreptat spre situația din România, nu a reieșit că administrația nouă a Statelor Unite, nici măcar vicepreședintele însuși, sprijină curentele anti-occidentale din România“, a spus oficialul român. El a mai precizat că decizia anulării alegerilor aparține celei mai înalte instanțe judiciare din România și că serviciile de informații au oferit probele pe care le-au avut și le-au putut face publice.
Șeful diplomației române a explicat că „există o sensibilitate americană la probleme legate de alegeri”, amintind faptul că reprezentanții administrației Trump și susținătorii acesteia au criticat administrația Biden, iar „partizanii administrației Trump, în mod radical au intrat în Capitoliu la câteva zile după ce s-au anunțat rezultatele alegerilor”. „Cred că aici a fost o vulnerabilitate a propriei experiențe, a propriei atitudini legate de alegeri”, a mai menționat Hurezeanu.
Europa trebuie să participe la negocierile de pace din Ucraina
Ministrul a evidenţiat, de asemenea, importanţa participării României şi a celorlalte state europene în negocierile de pace pentru Ucraina, având în vedere sprijinul consistent oferit de acestea Kievului şi sprijinul pace durabilă şi justă în regiune. Potrivit lui Hurezeanu, emisarul special pentru pace al preşedintelui Trump „a acceptat punctele noastre de vedere, le-a confirmat, a spus că n-are nicio îndoială” cu privire la viziunea românească asupra viitoarelor negocieri de pace.
„Nu vrem ca Ucraina să piardă. Acest război nu trebuie pierdut de Ucraina şi în niciun caz nu trebuie câştigat de Rusia“, a subliniat ministrul de Externe.
Hurezeanu a precizat că reuniunea europeană de urgenţă găzduită de preşedintele francez Emmanuel Macron ar putea avea rolul de a pregăti un summit al Consiliului European în format 27 cât mai curând posibil şi că România are toate argumentele pentru a lua parte la aceste discuţii, neconfirmând însă participarea ţării noastre la Paris.
