România urmează să primească o plată parţială de aproximativ 1,3 miliarde euro, după ce Comisia Europeană a apreciat progresul substanţial realizat de autorităţile române în ultimele luni pentru a corecta şi clarifica jaloanele aferente Cererii de plată numărul 3, considerate parţial îndeplinite, informează Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Decizia confirmă recunoaşterea eforturilor depuse de Guvernul României şi marchează un pas clar în direcţia deblocării integrale a cererii de plată nr. 3 care are o valoare netă de 2,02 miliarde de euro, se mai arată în comunicat.
Termen de o lună pentru un răspuns oficial
În continuare, România are la dispoziţie un termen de o lună pentru a transmite un răspuns oficial la scrisoarea Comisiei şi un termen de şase luni pentru implementarea tuturor măsurilor necesare în vederea deblocării integrale a cererii de plată şi îndeplinirea integrală a jaloanelor şi ţintelor din cererea de plată nr. 3. „Este important de subliniat că această etapă procedurală nu presupune pierderea fondurilor aferente cererii de plată nr. 3. Sumele rămân în continuare alocate României, iar colaborarea cu Comisia Europeană are ca obiectiv finalizarea completă a procesului de autorizare a plăţii”, precizează MIPE.
Evaluarea Comisiei Europene
În urma evaluării îndeplinirii ţintelor şi jaloanelor incluse în cererea de plată nr. 3, Comisia Europeană a comunicat României în data de 15 octombrie 2024 faptul că un număr de 68 de ţinte şi jaloane au fost evaluate pozitiv şi alte 6 jaloane au fost evaluate ca fiind parţial îndeplinite. Ulterior, în data de 8 noiembrie 2024, a adoptat avizul privind evaluarea preliminară.
Acest proces a fost suspendat ca urmare a modificării cadrului legal privind pensiile speciale (jalonul 215), prin care a fost declarată neconstituţională impozitarea progresivă pentru anumite categorii de pensii speciale. Ulterior, Comisia Europeană a informat România că jalonul 215 nu mai poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător, pe fondul problemelor de echitate în stabilirea anumitor categorii de pensii speciale în raport cu sistemul public general de pensii publice. Valoarea sumei suspendate până la îndeplinirea în mod satisfăcător a jalonului este de 230 milioane euro.
Pe lângă acesta, mai rămân în analiză şi următoarele elemente: îmbunătăţirea guvernanţei corporative a companiilor energetice de stat (valoare sumă suspendată – aproximativ 300 milioane euro) şi operaţionalizarea politicilor de guvernanţă corporativă pentru întreprinderile de stat şi desemnarea unei conducerii la Agenţia Naţională de Monitorizare şi Evaluare a Întreprinderilor Publice – AMEPIP (valoare sumă suspendată – aproximativ 400 milioane euro).
Măsurile luate de România
În această perioadă, România a luat măsuri suplimentare în direcţia remedierii mai multor deficienţe indicate de Comisia Europeană în cadrul procesului de analiză a cererii de plată nr. 3. Astfel, în ceea ce priveşte guvernanţa corporativă în domeniul companiilor deţinute de stat, au fost iniţiate demersuri pentru reluarea procedurii de selecţie a conducerii AMEPIP şi actualizarea cadrului legal pentru facilitarea înlocuirii membrilor numiţi în consiliile de administraţie, în special pentru companiile din sectorul transporturi şi energie.
În acest sens, astăzi, ministrul Energiei, Sebastina Burduja, a declarat că revocarea persoanelor identificate în scrisoarea Comisiei Europene că nu îndeplinesc prevederile jalonului 121 din Planul Național de Redresare și Reziliență a început, iar din circa 40 de persoane vizate în estimarea preliminară a Comisiei, undeva la un sfert au fost deja revocate. Burduja a menționat că vor urma și alte revocări, însă în cazul companiilor listate la bursă lucrurile merg mai greu, pentru că există termene minime legale între momentul convocării Adunării Generale a Acționarilor și momentul în care poate avea loc AGA, respectiv circa 30 de zile.
O altă măsură este modificarea regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor, ca urmare a adoptării de către România a OUG nr. 156/2024. Referitor la jalonul 215, Ministerul Muncii a identificat un mecanism nou, prin care să fie înlocuită supraimpozitarea progresivă a părţii necontributive a pensiei, care să asigure acelaşi impact bugetar şi care să respecte criteriile din PNRR privind principiile contributivităţii şi echităţii. Aceste măsuri referitoare la jalonul 215 au contribuit la evitarea aplicării unei suspendări maxime aferentă neîndeplinirii acestei reforme.
România beneficiază de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi şi 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.
