Consiliul Consultativ Ştiinţific pentru Schimbări Climatice, un organism independent constituit din cercetători şi experţi în domenii care privesc evoluţia şi impactul schimbărilor climatice în România, a publicat un articol adresat autorităţilor publice locale cu recomandări ce ţin de pregătirea oraşelor pentru provocările climatice ale verii.
Potrivit materialului citat, în vara anului 2024, 63 din cele 92 de zile au fost afectate de valuri de căldură, iar în lunile iulie şi august s-au înregistrat peste 600 de decese suplimentare asociate temperaturilor extreme. În 2025, episoadele severe de caniculă au început încă din luna iunie, iar în sudul şi vestul ţării temperaturile au depăşit 40°C. De asemenea, datele climatice confirmă că verile din România devin tot mai calde, temperatura medie anuală în oraşele reşedinţă de judeţ depăşind 12°C în perioada 2021-2024. Temperatura medie a verii a crescut cu 1,4-2,1°C faţă de perioada 1961-1990, iar ritmul de încălzire este de aproximativ 0,4-0,6°C la fiecare deceniu, mai arată specialiștii în climatologie.
Orașele cu cele mai mari creșteri de temperatură
Temperatura medie anuală, calculată pentru toate oraşele reşedinţă de judeţ, a crescut constant de la un deceniu la altul. Până în anii 1980, aceasta nu a depăşit 10°C, însă a ajuns la peste 11°C în deceniul 2011-2020 şi a depăşit 12°C în perioada 2021-2024. „Comparând media lunilor iunie-august din perioada de referinţă 1961-1990 cu perioada recentă 1991-2025, temperatura medie a verilor a crescut cu valori cuprinse între +1,4°C la Constanţa şi +2,1°C la Craiova", se mai arată în document.
„Ritmul de încălzire variază între oraşe, dar rămâne ridicat în toate cazurile. Craiova înregistrează cea mai mare creştere pe deceniu (+0,57°C), urmată de Galaţi (+0,55°C), Iaşi (+0,54°C), Braşov (+0,50°C) şi Bucureşti (+0,49°C). Valorile cele mai mici se înregistrează la Constanţa (+0,40°C pe deceniu) şi Timişoara (+0,44°C pe deceniu)", precizează specialiştii.
Recomandări pentru autorități
Consiliul Consultativ Ştiinţific pentru Schimbări Climatice transmite şi ce pot face autorităţile pe termen scurt. Astfel ei recomandă amenajarea unor spaţii de răcorire accesibile populaţiei în clădiri publice. extinderea accesului la apă potabilă în spaţiul public, valorificarea lacurilor şi râurilor ca zone de răcorire şi recreere, adaptarea staţiilor de transport şi a spaţiilor publice pentru reducerea expunerii la căldură, precum și protejarea lucrătorilor care desfăşoară activităţi în aer liber.
Pe termen mediu şi lung se recomandă extinderea spaţiilor verzi şi a coridoarelor umbrite; adaptarea şcolilor, spitalelor şi altor clădiri publice la temperaturi extreme; sisteme locale mai eficiente de avertizare şi comunicare; consolidarea capacităţii de răspuns a serviciilor medicale şi de intervenţie; și măsuri dedicate pentru protejarea persoanelor vulnerabile.
„Valurile de căldură nu mai reprezintă un fenomen izolat, prin urmare adaptarea oraşelor la schimbările climatice este mai mult decât necesară pentru protejarea sănătăţii oamenilor, reducerea riscurilor şi creşterea rezilienţei comunităţilor. Valurile de căldură nu mai reprezintă evenimente excepţionale, ci un risc recurent cu efecte semnificative asupra sănătăţii şi bunăstării populaţiei", sunt de părere specialiştii. Potrivit lor, în lipsa unor măsuri coordonate de prevenţie, pregătire şi răspuns, costurile umane şi sociale ale acestui fenomen vor continua să crească.
