România se situează pe poziția 55, în scădere de pe locul 49 anul trecut, aflându-se între Liberia (54) și Sierra Leone (56), și mai jos decât Republica Moldova, care s-a clasat pe locul 35, coborând și ea de pe locul 31 în 2024, potrivit ultimului raport al organizației neguvernamentale din domeniu, Reporters sans Frontiers, publicat astăzi.
Raportul a identificat situația presei românești ca problematică, identică cu cea din SUA, Italia, Brazilia, dar și Ungaria, Ucraina, precum și din Niger, Republica Centrafricană și Ghana.
Lipsa transparenței finanțării și interferența politică, principalele probleme ale mass-media românești
„România se mândrește cu un peisaj mediatic divers și relativ pluralist, oferind un teren fertil pentru investigații puternice de interes public. Dar lipsa de transparență în ceea ce privește finanțarea mass-media – în special în ceea ce privește fondurile publice ale partidelor politice – și dificultățile pieței subminează fiabilitatea informațiilor și încrederea în mass-media.”, se arată în raportul RSF despre țara noastră.
Totodată, raportul notează că independența presei suferă din cauza încercărilor de imixtiune politică, mai ales când vine vorba de numirile șefilor posturilor publice de radio și televiziune și ale membrilor Consiliului Național al Audiovizualului. „Partidele politice pot obține o acoperire mediatică favorabilă în schimbul finanțării mass-media”, mai spune sursa citată.
Amenințările la adresa jurnaliștilor români, o problemă reală
În același timp, arată RSF, politicienii populiști au adoptat un discurs politic agresiv față de jurnaliști, preluat și de diverse persoane, iar siguranța jurnaliștilor rămâne o problemă de îngrijorare, deoarece aceștia sunt adesea ținta unor atacuri, amenințări și intimidări.
RSF exemplifică cu cazul campaniei de hărțuire și calomnie împotriva reporterei Emilia Șercan, în care autoritățile nu numai că nu au reușit să facă dreptate, dar au fost și suspectate de complicitate. De curând, mai mulți jurnaliști ai publicației PressOne au fost amenințați cu moartea, după publicarea unei investigații despre o grupare neo-nazistă care acționează pe teritoriul României și Republicii Moldova.
Mesajele de amenințare asupra jurnaliștilor se înmulțesc, după ce în decembrie, un alt jurnalist de investigații a fost amenințat de subiectul unui material pe care urma să îl publice. Celași jurnalist a fost și ținta unui filaj al serviciilor secrete, iar în acest sens, RSF notează că „supravegherea rămâne o problemă, serviciile de informații căutând mai multă putere și influență pe fundalul războiului din Ucraina și al altor conflicte internaționale”.
Donald Trump, impact grav asupra peisajului media internațional
SUA au coborât două poziții, ajungând pe locul 57 în Indicele libertății presei pe 2025. Criza economică în care se află media și politicile pe care președintele Donald Trump le pune în aplicare de la revenirea sa la Casa Albă au deteriorat situația libertății presei nu doar în Statele Unite, spune raportul, ci a provocat „un impact grav asupra peisajului media internațional”, prin desființarea Agenției americane pentru media (USAGM), care a dus la închiderea unor instituții media istorice, precum Voice of America (VOA), și la concedierea a mii de angajați din domeniu. În plus, înghețarea fondurilor USAID, cea mai mare agenție de cooperare guvernamentală din lume, a forțat închiderea unor instituții media din afara granițelor SUA, în special în Ucraina.
„Peste 400 de milioane de oameni din întreaga lume au fost privați peste noapte de accesul la informații fiabile”, arată RSF, care își exprimă regretul că guvernul SUA a „instrumentalizat motive economice false pentru a-și subordona presa”.
Clasamentul mondial
În restul lumii, Norvegia rămâne pe primul loc pentru al 9-lea an consecutiv în clasamentul RSF asupra libertății presei, iar Eritreea pe ultimul loc, imediat după Coreea de Nord și China.
Norvegia este urmată în clasament, în ordine, de Estonia, Olanda, Suedia, Finlanda, Danemarca, Irlanda, Portugalia, Elveția și Cehia. Franța (locul 25), unde „o proporție semnificativă a presei naționale este controlată de câteva persoane foarte bogate”, notează RSF, a coborât patru locuri.
