PSD şi PNL, formaţiunile politice cu cea mai mare pondere în Parlamentul de la Bucureşti, continuă negocierile privind structura şi programul guvernului pe care vor să-l formeze alături de UDMR. Voci din cele două partide afirmă că noul cabinet ar putea primi votul de învestitură joi, 25 noiembrie. Atât social-democraţii, cât şi liberalii sunt de acord cu ocuparea funcţiei de premier prin rotaţie, dar fiecare partid vrea să numească persoana care va conduce prima echipa executivă. PSD, numărul unu în Parlament, l-a nominalizat inițial pe liderul său, Marcel Ciolacu, după care a lansat numele deputatului Alexandru Rafila, medic, expert al Organizației Mondiale a Sănătății, devenit, prin supraexpunere la televizor, una dintre vedetele media din corpul medical după declanșarea pandemiei de COVID-19.
Preşedintele PNL, premierul interimar Florin Cîţu, a declarat că singurul scenariu pe care-l acceptă e cel cu un prim șef liberal la guvern și l-a propus, din nou, pentru această funcție pe senatorul Nicolae Ciucă. Acesta a mai fost desemnat de către președintele Klaus Iohannis să formeze un nou guvern, dar și-a depus mandatul după ce devenise clar că echipa minoritară PNL-UDMR cu care urma să vină în Parlament nu va primi votul de învestitură. Dacă era învestit, Ciucă ar fi devenit primul militar de carieră care conduce un guvern al României post-comuniste. A ocupat portofoliul Apărării timp de doi ani. Anterior, vreme de patru ani, a condus Statul Major al Armatei Române, după ce participase la misiuni internaţionale în Bosnia, Irak şi Afganistan.
Desemnarea lui Ciucă a survenit după ce un nou sondaj de opinie confirmă că Armata şi Biserica sunt pe primele locuri într-un top al încrederii românilor. Potrivit studiului, realizat de Laboratorul pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică, 87% dintre români spun că au încredere în Armată, 70% - în Biserică, 67% - în Serviciul Român de Informaţii şi în Academia Română. Principalele ameninţări la adresa României sunt considerate de peste 40% dintre respondenţi corupţia şi incompetenţa clasei politice. De mulţi ani, rata de încredere a cetăţenilor în Parlament şi partidele politice e în jur de zece procente. Acuzat că nu-şi exercită rolul constituţional de mediator şi perceput, în ultima vreme, nu ca o soluţie, ci ca parte a problemei, însuşi preşedintele Klaus Iohannis a ajuns la o cotă de încredere de numai 14%, potrivit unui sondaj comandat de PSD.