Marile economii occidentale vor să ajute Ucraina să se reconstruiască și au în vedere organizarea unei conferințe internaționale, în acest scop. Țările G7 sunt „strâns și ferm de partea Ucrainei”, a declarat cancelarul Olaf Scholz, gazda summitului G7 care s-a încheiat azi în Bavaria. Țările participante au convenit că Ucraina are nevoie de un Plan Marshall pentru reconstrucție, a spus Scholz. „Susținem țara în apărarea ei și îi oferim o perspectivă pentru viitor”. Scholz a apreciat că întâlnirea, desfășurată într-un moment foarte important a demonstrat în mod impresionant unitate și hotărârea de a contracara agresiunea rusă, pe care o condamnă.
Un alt subiect al agendei a fost legat de eforturile G7 pentru combaterea foametei la nivel global, țările angajându-se să ofere încă 4,5 miliarde de dolari SUA pentru securitatea alimentară globală. Scholz a subliniat că provocarea a devenit mai mare, în urma atacului rusesc asupra Ucrainei. În context, principalele puteri economice au cerut Rusiei să pună capăt blocadei porturilor ucrainene în mod necondiționat și să nu mai distrugă silozurile de grâu și alte infrastructuri agricole. Criza climatică, pandemia și războiul Rusiei împotriva Ucrainei au exacerbat din nou problemele, a spus cancelarul. „Avem în prezent 345 de milioane de oameni despre care știm că nu au suficientă mâncare. Sunt de patru ori mai mulți decât trăiesc în Germania”. În multe țări africane, în special, criza alimentară a devenit o „amenințare existențială”. „De aceea vrem să acționăm, motiv pentru care am creat o alianță globală pentru securitatea alimentară”.
Țările G7 au susținut, de asemenea, propunerea cancelarului Olaf Scholz de a înființa un club internațional pentru climat, cu trei obiective principale: promovarea energiilor regenerabile și a măsurilor de protecție a climei, decarbonizarea comună a sectoarelor industriale și acorduri internaționale sporite. Propunerea lui Scholz, un club climatic deschis și integrator pentru a dezvolta standarde comparabile în eforturile de protecție a climei, ar trebui să își înceapă activitatea până la sfârșitul lui 2022.
G7 a mai decis să examineze posibilitățile de a plafona prețurile petrolului și gazelor rusești, după cum se arată în declarația finală. O astfel de plafonare urmărește limitarea capacitatea guvernului rus de a finanța agresiunea împotriva Ucrainei. Pe de altă parte, un plafon al prețurilor poate fi aplicat numai în cooperare cu marii importatori, preum China sau India, care chiar și-au crescut importurile din Rusia după invazia rusească în Ucraina.
Pe de altă parte, șefii de stat și de guvern ai G7 au cerut Chinei să respecte drepturile omului și s-au declarat îngrijorați de situațiile din Tibet și Xinjiang, unde munca forțată este o preocupare majoră”. În ceea ce privește economia globală, G7 a criticat și „intervențiile netransparente și care distorsionează piața” ale Chinei. Șefii de stat și de guvern au spus că doresc să lucreze împreună și cu alți parteneri pentru a se opune „practicilor care nu sunt bazate pe piață” prin care China încearcă să influențeze comerțul în favoarea sa.
Din Germania, liderii G7 s-au mutat în Spania pentru summitul NATO, inclusiv șeful guvernului japonez, invitat în premieră la o astfel de reuniune. Înaintea summitul propriu-zis, șefii de stat și de guvern sunt invitații regelui Felipe al VI-lea la o cină la palatul regal.
