Procurorii români au anunţat că au descoperit în portul Constanţa aproape o tonă şi jumătate de heroină provenită din Iran

Procurorii români au anunţat că au descoperit în portul Constanţa aproape o tonă şi jumătate de heroină provenită din Iran
© EPA-EFE/ABEDIN TAHERKENAREH   |   Iranian women make face masks at the Parvin drug rehab residential which is part of the ‘Tavalode Dobareh’ charity drugs rehab organization (‘Rebirth Again’ Drug Rehab Charity Organisation) in southern Tehran, Iran, 28 June 2020

Procurorii români au anunţat că au descoperit în portul Constanţa aproape o tonă şi jumătate de heroină provenită din Iran şi introdusă în ţară de o grupare infracţională formată din cetăţeni români şi străini. Cele 1.452 kilograme de drog constituie cea mai mare cantitate de heroină indisponibilizată vreodată de autorităţile române şi a doua capturată în ultimii ani în Uniunea Europeană. Cu o valoare estimată la 45 de milioane euro şi destinată pieţelor din Europa Occidentală, heroina era ascunsă într-un container umplut cu materiale de construcţii. Operaţiunea DIICOT (parchetul antimafia) a beneficiat de sprijinul autorităţilor judiciare din Ungaria, Austria, Germania, Olanda, Slovacia, Slovenia, Cehia şi Franţa, al Eurojust şi Europol. La începutul săptămânii, poliția italiană a anunțat capturarea a peste 400 de kilograme de cocaină pură, a căror valoare depășește 100 de milioane de euro, în cursul unei operațiuni comune cu polițiști albanezi și kosovari. Drogurile au fost descoperite în portul Gioia Tauro, în Calabria (sud), cu ajutorul unui scaner, într-un container venit din Brazilia și a cărui destinație finală era o întreprindere din Lipjan, la 10 kilometri sud de capitala kosovară, Pristina.  Au fost interogate 25 de persoane - muncitori, funcționari, șoferi ai firmei de la destinație -, iar șapte dintre aceste au fost plasate în arest pentru trafic internațional de droguri. Kosovo, amintesc agențiile de presă, e punct esențial pe ruta drogurilor care vin din Orientul Mijlociu către piețele din Vest. Autoritățile de la Pristina și-au propus integrarea în Uniunea Europeană, dar ținta pare utopică, din cauza crimei organizate și a corupției endemice. Traficul de droguri e un flagel în toate țările Balcanilor de Vest. Luna trecută, ministerul de Interne de la Podgorica a anunțat că o bandă de traficanți plănuia asasinarea vicepremierului muntenegrean Dritan Abazovic, pentru a răzbuna, astfel, arestarea recentă a unor membri ai săi. Anterior, poliția i-a arestat pe șeful așa-numitului clan din Kavac, Slobodan Kascelan, și pe cinci dintre complicii săi. Presa locală scrie că, după dispariția, în 2014, într-un port spaniol a circa 300 de kilograme de cocaină, banda lui Kascelan poartă un război nemilos contra clanului din Skaljari, așezare vecină cu Kavac, în golful Kotor, de pe coasta muntenegreană a Mării Adriatice. Reglările de conturi transfrontaliere s-au soldat cu peste 40 de victime, în Muntenegru, Serbia, Grecia, Ucraina, Spania și Austria. Abazovic salutase arestarea gangsterilor drept cel mai mare suscces din ultimul deceniu în lupta contra crimei organizate muntenegrene, despre care a spus că are influență în întreaga regiune. Cea mai mică dintre fostele republici iugoslave, cu doar 620 de mii de locuitori, Muntenegru e considerată o placă turnantă a traficului de droguri și țigări. Bandele locale ar avea conexiuni directe cu grupările criminale din America de Sud, ceea ce le conferă o poziție dominantă pe traseul cocainei către Europa.

 

Timp citire: 2 min