Președintele rus, Vladimir Putin, a promulgat, luni, legea care oficializează ieșirea țării sale din Tratatul Cer Deschis. Kremlinul anunțase, anterior, că răspunde, astfel, abandonării de către Statele Unite a acestui pact, ce permite zboruri de supraveghere reciprocă a activităţilor militare. În noiembrie 2020, Washingtonul acuzase Rusia că oricum nu şi-a îndeplinit obligaţiile referitoare la transparenţa privind manevrele militare, prevăzută în tratatul semnat în 1992, după încheierea Războiului Rece, și la care au aderat peste 30 de state. Scopul declarat al acordului era acela de „a spori deschiderea și transparența, de a înlesni verificarea respectării acordurilor existente și viitoare asupra controlului armamentelor” și de „a întări capacitatea de prevenire a conflictelor și de gestionare a crizelor în cadrul Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa și în alte instituții internaționale relevante” Oficialii americani din fosta administrație Donald Trump, citați de media, au spus că rușii nu permit zboruri deasupra unor situri suspectate că ar adăposti arme nucleare ce ar putea viza Europa și nici când desfășoară exerciții militare majore. În plus, serviciile speciale americane ar fi avertizat că rușii folosesc de survolurile peste teritoriul Statelor Unite pentru a inventaria infrastructura critică, ce ar putea fi lovită de atacuri cibernetice. Luna trecută, actuala administrație Joe Biden a anunțat că Statele Unite nu vor reveni printre semnatarii tratatului. Rușii, la rândul lor, acuză aliații din NATO ai Washingtonului că le trimit americanilor toate informațiile colectate în timpul survolurilor deasupra Rusiei. Promulgarea legii de către Putin are loc înaintea întâlnirii sale cu Biden, pe 16 iunie, în Elveția, la Geneva. Purtătoarea de cuvânt a preşedinţiei americane, Jen Psaki, a recunoscut că summitul de la Geneva nu va rezolva toate litigiile ruso-americane şi a subliniat că aceasta nu e vreo recompensă pentru Putin. Luna trecută, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, s-a întâlnit, în premieră, cu secretarul american de Stat, Antony Blinken, pentru ceea ce presa specula că ar putea fi prefața unei întrevederi între președinții lor. În marja reuniunii ministeriale a Consiliului Arctic, organizată în Islanda, la Reykjavik, Blinken și Lavrov au purtat, timp de două ore, discuții pe care ultimul le-a numit constructive. Cele două puteri, spune el, înțeleg că trebuie pus capăt climatului nesănătos din relațiile bilaterale din acești ultimi ani. Și pentru partea americană, citată de media, dialogul a fost constructiv, productiv, respectuos și onest. Blinken a pledat, din nou, pentru o relație predictibilă și stabilă și a apreciat că, în pofida numeroaselor divergențe, Statele Unite și Rusia pot lucra împreună.
El n-a ascuns profunda îngrijorare a Washingtonului față de recenta masare a trupelor rusești lângă granița cu Ucraina sau față de situația opozantului încarcerat Aleksei Navalnîi, considerat cel mai popular contestatar al lui Putin. Biden a precizat că manevrele rusești de la granița Ucrainei nu i-au diminuat dorința de discuta direct cu Putin, mai ales că acesta și-a retras trupele în cele din urmă. În aprilie, într-o conversație telefonică, Biden i-a propus omologului rus o astfel de întâlnire, menită să dezamorseze tensiunile acumulate între cele două puteri, după ce Moscova ar fi coordonat atacuri cibernetice contra Statelor Unite şi s-ar fi amestecat în alegerile prezidenţiale americane. Ultimul lider al fostei Uniuni Sovietice, nonagenarul Mihail Gorbaciov, care, în anii 1980, a coordonat normalizarea relaţiilor cu Statele Unite, a salutat perspectiva unui summit ruso-american. În martie, Rusia a anunţat că-şi recheamă ambasadorul la Washington imediat după difuzarea unui interviu în care preşedintele Biden a spus că îl consideră un 'criminal' pe Putin. Liderul de la Casa Albă a mai spus că Putin 'va plăti' în curând pentru încercarea Moscovei de a înclina balanţa în favoarea contracandidatului său, Donald Trump, la alegerile prezidenţiale de anul trecut. Comentariile sale au survenit după ce un raport al serviciilor de informaţii americane a confirmat mai vechi alegaţii potrivit cărora Putin s-ar fi aflat în spatele ingerinţei Moscovei în alegerile americane. Acuzaţia fost calificată de Rusia ca fiind fără fundament, fiindcă nu ar exista nicio probă în acest sens. Ulterior, echipa lui Biden a precizat că acesta e dispus să-l întâlnească pe Putin ''la momentul potrivit'. Preşedintele ''nu va da înapoi'' şi ''va fi foarte direct şi foarte deschis cu privire la această relaţie'' – preciza, atunci, Casa Albă.
