Președintele francez, Emmanuel Macron, se întâlnește, luni, la Budapesta, cu premierul ungar, Viktor Orban, pe care îl califică un adversar politic, dar un partener de afaceri. Macron, a cărui țară preia, pe 1 ianuarie 2022, președinția semestrială rotativă a Uniunii Europene, va avea discuții cu participanții la summitul așa-numitului Grup de la Vișegrad, ce reunește patru țări central-europene, Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia, și e prezidat în acest moment de Orban. Liderii francez și ungur sunt considerați de mass-media europene vârfurile de lance ale unor ideologii profund divergente. Macron e cotat drept unul dintre cei mai importanți exponenți ai curentului numit, generic, progresist și pledează pentru o Europă federală, în timp ce Orban respinge preeminența Bruxellesului și e apărătorul valorilor conservatoare. Teme precum statul de drept, migrația sau drepturile persoanelor LGBT+ sunt tot atâtea puncte de divergență între ei. Macron se va întâlni, de altfel, la Budapesta și cu lideri ai opoziției ungare, care acuză regimul Orban de practici autoritare și de corupție.
Premierul ungar, la rândul său, a a fost, anul acesta, amfitrion atât pentru șefa dreptei radicale franceze, Marine Le Pen, cât și pentru publicistul conspiraționist Eric Zemmour, contracandidați ai lui Macron la alegerile prezidențiale de anul viitor. Numeroși lideri naționaliști de pe continent au semnat, în iulie, o declarație comună prin care se delimitează categoric de cei pe care îi numesc mondialiști, de genul președintelui francez. Semnatarii acuză Uniunea Europeană că n-a încetat să-și urmeze calea federalistă și că se îndepărtează de popoarele țărilor membre. Alături de Reuniunea Națională a lui Le Pen și FIDESZ al lui Orban, la declarație subscriu Liga italiană, condusă de fostul ministru de Interne Matteo Salvini, partidul Lege și Justiție (PiS) al lui Jaroslaw Kaczynski, la putere în Polonia, extrema dreaptă spaniolă Vox, condusă de Santiago Abascal, sau Fratelli d'Italia, neo-fascist, al Georgiei Meloni.
