Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a propus, vineri, convocarea unui referendum constituţional în ianuarie 2022.
Aflat la putere din 1994 și calificat, frecvent , drept ultimul dictator din Europa, Lukaşenko a pledat, anterior, pentru reducerea prerogativelor prezidenţiale, dar a insistat că Belarus trebuie să rămână o republică prezidenţială. El a respins ceea ce a numit ''experimentele îndoielnice'' şi a promis că, în lunile următoare, o comisie de experți va prezenta amendamentele constituţionale propuse.
Lukaşenko nu a exclus posibilitatea de a părăsi puterea, dar numai în condiţii de ''pace, ordine şi fără nicio acţiune de protest''. Liderii opoziţiei au respins categoric iniţiativa de reformă avansată de el şi au creat propria lor comisie constituţională, printre propunerile căreia se numără sporirea prerogativelor parlamentului şi introducerea unui nou sistem electoral.
Răspunzând unei propuneri de a declara o amnistie, Lukaşenko a susţinut că în țara lui ''nu au existat şi nu există deţinuţi politici''.
Potrivit unui anunţ transmis, tot vineri, de opoziţie, una dintre femeile lider ale protestelor antiguvernamentale, Maria Kolesnikova, riscă 12 de detenție, după ce a primit două noi capete de acuzare, pentru crearea unei organizaţii extremiste şi conspiraţie în vederea preluării puterii prin mijloace anticonstituţionale.
Figura de prim-plan a opoziţiei și în prezent întemnițată, Kolesnikova este o membră a Consiliului de coordonare al opoziţiei care a militat pentru o tranziţie paşnică de putere. După ce a participat la protestele în masă care au cerut demisia lui Lukaşenko, ea a fost răpită, în septembrie, de serviciul secret, care păstrează acronimul din epoca sovietică, KGB.
