Ciprioții s-au prezentat duminică la urne în cadrul unor alegeri parlamentare care se așteaptă să aducă câștiguri activiștilor anticorupție și extremei drepte, slăbind în același timp partidele de centru care îl susțin pe președintele Nikos Christodoulides. Deși parlamentul deține puteri limitate în cadrul sistemului prezidențial al Republicii Cipru, se așteaptă ca rezultatul alegerilor să transforme peisajul politic al țării. Sondajele sugerează că bătălia pentru primul loc va fi din nou decisă între cei doi grei politici tradiționali ai Ciprului: partidul conservator Adunarea Democrată (DISY) și partidul de stânga Partidul Progresist al Muncii (AKEL). Pentru DISY, alegerile vor reprezenta un test major al rezistenței politice în urma pierderii președinției și a tensiunilor interne care au urmat alegerii candidatului independent și fostului membru DISY, Nikos Christodoulides, ca președinte acum 3 ani.
Sondajele arată că nici un partid nu trece de 20 de procente
Însă chiar dacă cele două partide majore rămân dominante, sondajele de opinie indică faptul că este puțin probabil să repete procentele mari de voturi obținute în ultimele decenii. Scandalurile de corupție, frustrarea publică crescândă și încrederea în scăderea sistemului politic par să erodeze constant modelul bipartizan de lungă durată al Ciprului. În Cipru, președintele, ales direct de către popor, este atât șef de stat, cât și șef de guvern și numește miniștrii cabinetului. Aceasta înseamnă că, deși alegerile parlamentare nu au o influență directă asupra componenței guvernului, ele vor avea un impact asupra alianțelor pe care partidele vor trebui să le formeze în speranța de a-și obține candidatul ales la următoarele prezidențiale programate pentru 2028.
