Președintele autoritar belarus Aleksandr
Lukașenko a afirmat, luni, că e dispus să poarte negocieri cu Occidentul, într-un moment în care lumea liberă multiplică sancțiunile la adresa regimului său. El a minimalizat impactul noilor penalități financiare dispuse, tot luni, de Marea Britanie și despre care experții spun că vor slăbi suplimentar economia belarusă. Acestea vizează exporturile de petrol și potasiu, surse dintre cele mai importante pentru bugetul Minskului.
Sunt fără număr, remarcă analiștii, cazurile de violare de către regimul belarus atât a legislației internaționale, cât și a drepturilor omului. Lituania și Polonia vecină îl acuză că alimentează fluxul de migrație ilegală la frontierelor lor. La Jocurile Olimpice de la Tokyo, oficiali sportivi belaruși au încercat să repatrieze forțat o atletă care criticase federație de specialitate. Un militant din opoziția belarusă a fost găsit, săptămâna trecută, spânzurat într-un parc din capitala Ucrainei vecine, Kiev. Vitali Șîșov, șef al așa-numitei Case belaruse din Ucraina, o organizație non-guvernamentală ce le acordă sprijin compatrioților refugiați din cauza represiunii din țara lor, dispăruse în ajun, după ce plecase la jogging. Poliția ucraineană ia în calcul o crimă deghizată în suicid. Șîșov e doar unul dintre numeroșii opozanți belaruși exilați în țările vecine, Ucraina, Polonia sau Lituania, după ce regimul a dezlănțuit o prigoană sălbatică împotriva tuturor contestatarilor săi.
Luna trecută, o instanţă din Belarus a condamnat 11 studenţi şi un profesor pentru că au participat, în trecut, la manifestaţii antiprezidenţiale. Sub acuzaţia că ar fi perturbat grav ordinea publică în universitatea lor, profesorul şi zece dintre studenţi vor sta după gratii doi ani şi jumătate, iar al unsprezecelea student doi ani.
Percheziții și arestări au avut loc, tot în iulie, şi printre militanții celor mai importante organizații pentru apărarea drepturilor omului. Au fost vizate cel puțin șase dintre acestea, Viasna, Belarusski Helsinki Comitet, Gender Perspectives, Lawtrend, Imena, Human Constanta, precum și sediile Asociației jurnaliștilor belaruși, formațiunii de opoziție Frontul Popular sau unei asociații de sprijin pentru diaspora belarusă.
Semnalul, remarcă observatorii, l-a dat însuși Lukașenko, care, în cursul unei întrevederi cu omologul și protectorul său rus, Vladimir Putin, a cerut să fie aduse în fața justiției ceea ce a numit „ONG-urile murdare", care ar răspândi teroarea în țară.
Zece opozanţi belaruşi au depus, în Germania, o plângere împotriva regimului, pentru acte de tortură sistematică. Plângerea vizează represiunea poliţienească şi s-ar încadra în ceea ce juriştii numesc tortură de stat, infracţiune care ar putea fi sancţionată de justiţia germană, graţie competenţei sale universale în ceea ce priveşte crimele contra umanităţii şi politicile de represiune sistematică. La putere din 1994 şi calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa, Lukaşenko a reprimat dur protestele fără precedent care, luni în şir, au urmat scrutinului de anul trecut şi la care au participat zeci de mii de oameni. Cei mai mulţi lideri ai opoziţiei au fost fie întemniţaţi, fie obligaţi să se exileze. Avocaţii opozanţilor care s-au adresat justiţiei germane vorbesc despre mai bine de o sută de cazuri de tortură, violenţe fizice, umiliri, insulte, privare de somn şi de hrană, toate cu grave consecinţe asupra sănătăţii victimelor, şi conchid că statul belarus se comportă bestial cu propriii săi cetăţeni.
