Vineri e ultima zi înainte de expirarea termenului constituţional la care premierul român desemnat Nicolae Ciucă, PNL, poate depune în Parlament programul de guvernare şi lista echipei sale executive. Potrivit media de la Bucureşti, aceasta ar include doar miniştri PNL şi UDMR, majoritatea titulari de portofolii şi în cabinetele conduse de liberalii Ludovic Orban şi Florin Cîţu. Tatonările premierului desemnat cu PSD, care are cel mai numeros grup parlamentar, şi cu USR, fost partener-junior în guvernul Cîţu, n-au condus la conturarea unei majorităţi care să-i acorde votul de învestitură. El a declarat, totuşi, că-şi va juca şansa până la capăt şi nu-şi va depune mandatul.
Dacă va fi învestit, Ciucă (54 de ani) ar deveni primul militar de carieră care conduce un guvern al României post-comuniste. El s-a înscris în PNL acum un an şi a câştigat un mandat de senator la alegerile din decembrie 2020. A ocupat portofoliul Apărării timp de doi ani. Anterior, vreme de patru ani, a condus Statul Major al Armatei Române, după ce participase la misiuni internaţionale în Bosnia, Irak şi Afganistan. E singurul general român care a condus personal o misiune de luptă în perioada postbelică, în mai 2004, în Irak.
Desemnarea sa survine după ce un recent sondaj de opinie confirmă că Armata şi Biserica sunt pe primele locuri într-un top al încrederii românilor. Potrivit studiului, realizat de Laboratorul pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică, 87% dintre români spun că au încredere în Armată, 70% - în Biserică, 67% - în Serviciul Român de Informaţii şi în Academia Română. Principalele ameninţări la adresa României sunt considerate de peste 40% dintre respondenţi corupţia şi incompetenţa clasei politice.
Criza guvernamentală din această toamnă nu e, constată politologii, decât un epifenomen al instabilităţii cronice de pe scena politică de la Bucureşti. După admiterea în Uniunea Europeană, pe 1 ianuarie 2007, România a avut zece prim-miniştri învestiţi de Parlament, de stânga sau de dreapta, longevivi sau efemeri în politică. Li se adaugă cinci premieri interimari, care au girat afacerile curente după demisiile sau demiterile celor dintâi. De mulţi ani, rata de încredere a cetăţenilor în Parlament şi partidele politice e în jur de zece procente. Acuzat că nu-şi exercită rolul constituţional de mediator şi perceput, în ultima vreme, nu ca o soluţie, ci ca parte a problemei, însuşi preşedintele Klaus Iohannis a ajuns la o cotă de încredere de numai 14%, potrivit unui recent sondaj, comandat de opoziţia social-democrată.
