
Parchetul bulgar a anunțat că a deschis o anchetă asupra posibilelor ascultări telefonice ilegale ale adversarilor fostului premier Boiko Borisov, înaintea alegerilor parlamentare de pe 4 aprilie. Unul dintre cei pe care media îi numește tenorii opoziției, Atanas Atanasov, el însuși fost șef al contraspionajului, afirmă că 32 de personaje publice au fost victimele serviciilor speciale de la Sofia, care le interceptau ilegal convorbirile telefonice doar pentru că ar fi putut împiedica realegerea lui Borisov. Analiștii notează că tema interceptărilor telefonice e foarte sensibilă în Bulgaria, din cauza utilizării frecvente a unor astfel de practici în timpul dictaturii comuniste, foarte docilă față de Moscova. Atingere adusă democrației – a conchis unul dintre politicienii posibil interceptați, Hristo Ivanov, liderul partidului nou creat Bulgaria Democrată, care consideră că autoritățile pot justifica supravegherea unui politician sau doi, dar, când e vorba de câteva zeci, e, deja, un amestec al serviciilor secrete în jocul electoral. Pe 11 mai, preşedintele bulgar, Rumen Radev, a anunţat dizolvarea Parlamentului abia constituit şi convocarea de alegeri legislative anticipate pe 11 iulie. Până la desfăşurarea acestora, Guvernul de la Sofia va fi condus, interimar, de unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai lui Radev, fostul ministru al Apărării şi vicepremier Stefan Yanev. Acesta va trebui să gestioneze epidemia de COVID-19 şi să organizeze un scrutin corect. Anticipat, deja, de media şi analişti, anunţul lui Radev privind recursul la anticipate survine după ce și socialiștii, a treia formaţiune ca pondere în actualul Legislativ de de la Sofia şi cotaţi drept partidul de suflet al preşedintelui, au recunoscut că le este imposibil să formeze guvernul. Anterior, și partidul populist „Există un astfel de popor” al cântăreţului şi animatorului TV Slavi Trifonov, al doilea după scrutin, a renunţat la formarea unui cabinet. Trifonov a recunoscut că n-a reuşit să adune destui deputaţi în Legislativul unicameral de 240 de locuri pentru a forma o majoritate stabilă. În consecinţă, propunerea sa pentru postul de premier, fosta campioană mondială de şah Antoaneta Stefanova, şi-a depus mandatul. La un gest similar a recurs şi cel dintâi premier desemnat, fostul ministru de Externe Daniel Mitov, membru al partidului de centru-dreapta GERB (Cetăţenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei), care guvernează de peste un deceniu. Mitov a fost refuzat de două partide nou intrate în Parlament, cu o orientare ideologică similară, dar foarte critice la adresa actualei puteri - „Există un astfel de popor” şi, respectiv, Bulgaria democrată. Fostul om forte al politicii de la Sofia, Boiko Borisov, care a câştigat cinci rânduri de alegeri din 2009 încoace şi a condus de trei ori Executivul, a recunoscut de la bun început că nu mai are suficient sprijin pentru a forma un nou guvern. Iniţial, el a propus crearea unui cabinet de experţi, care să conducă ţara până la depăşirea epidemiei de COVID-19, apoi a sugerat că Trifonov ar putea prelua postul de premier. Analiştii notează că actualul parlament e cel mai fragmentat politic şi ideologic din 1990 încoace, de la primele alegeri libere post-comuniste, şi cred că nici cel rezultat după anticipate nu va arăta cu mult diferit. GERB, în alianţă cu Uniunea Forţelor Democratice, a câştigat scrutinul din aprilie, dar, cu 25,8% din sufragii, a pierdut circa opt procente faţă de precedentele alegeri legislative şi are 75 de mandate. Formaţiunea lui Trifonov, născută din protestele antiguvernamentale de anul trecut, e a doua, cu 17,40% din voturi şi 51 de mandate. Socialiştii, succesori ai fostului partid unic comunist, au 15,01% şi 43 de mandate, iar Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, a minorităţii turce - 10,36% şi 30 de mandate. Încheie plutonul alte două formaţiuni nou create, Bulgaria Democrată cu, 27 de deputaţi şi „Ridică-te, Bulgaria!”, de stânga, cu 14. Discursul din campania electorală al partidelor noi excludea orice colaborare cu GERB, socialiştii şi partidul turc, formaţiuni longevive pe scena politică şi despre care adversarii afirmă că sunt părţi ale aceluiaşi sistem corupt.