Opozantul și fostul deputat rus Dmitri Gudkov a anunțat că s-a refugiat în Ucraina, ca să scape de presiunea autorităților din țara lui. Potrivit agențiilor de presă, el a precizat că surse apropiate de Kremlin l-au avertizat că, dacă nu pleacă din Rusia, va fi incriminat într-un dosar penal. Săptămâna trecută, Gudkov a fost reținut de poliție pentru neplata unor datorii din 2015, pentru care riscă cinci ani de închisoare. Fapt neobișnuit pentru statul polițienesc rus, Gudkov a fost, în cele din urmă, pus în libertate, fără să i se aducă vreo acuzație care l-ar fi putut trimite din nou după gratii. Politicianul de 41 de ani voia să participe la alegerile legislative de pe 19 septembrie, dar, spun comentatorii, ambițiile sale electorale par să se fi risipit în urma șicanelor la care a fost supus. Ei adaugă că puterea e tot mai irascibilă și intolerantă cu vocile critice, pe fondul popularității în scădere a partidului prezidențial Rusia Unită, provocată de stagnarea economică, scandalurile de corupție și lehamitea rușilor față de cele peste două decenii de regim Vladimir Putin. Aproape simultan cu Gudkov, poliția rusă l-a încarcerat pe fostul director al organizației Open Russia, Andrei Pivovarov, după ce, la Sankt Petersburg, în vest, l-a scos dintr-un avion care se pregătea să decoleze spre Varșovia, în Polonia. Temutul Comitet de anchetă rus a comunicat că Pivovarov e cercetat într-un dosar penal, pentru participare la activitățile unei organizații non-guvernamentale străine, recunoscută drept indezirabilă în Rusia, vină pentru care el ar putea face șase ani de închisoare. Uniunea Europeană a cerut eliberarea sa imediată și fără condiții și a conchis că noua măsură adoptată de autoritățile ruse confirmă restrângerea spațiului de manifestare pentru societatea civilă și opoziție. Open Russia (Rusia Deschisă), fondată de oligarhul exilat şi inamic al Kremlinului Mihail Hodorkovski, anunţase, anterior, că-şi încetează activităţile în ţară, de teama prigoanei declanşate de autorităţi. Am decis să ne oprim, închidem birourile regionale – declarase Andrei Pivovarov. El a precizat că toţi membrii mişcării au fost excluşi oficial, iar adeziunile lor revocate, tocmai pentru a evita eventuale urmăriri judiciare. Un proiect de lege introdus în Duma de Stat de deputaţii puterii prevede înăsprirea pedepselor contra membrilor unei organizaţii pe care o lege din 2015, promulgată de preşedintele Vladimir Putin, o numeşte indezirabilă. Un simplu membru al unei astfel de organizaţii e, de acum, pasibil de închisoare. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că scena politică rusă nu se limitează în niciun caz la Open Russia, ci e mult mai bogată şi diversă. Open Russia a fost declarată indezirabilă în 2017, s-a autodizolvat în 2019 şi a reapărut, ulterior, sub acelaşi nume, fără să fi fost înregistrată de ministerul Justiţiei. Mişcarea a fost lansată în 2014, pentru a unifica firava opoziţie pro-europeană din Rusia, la iniţiativa lui Hodorkovski, căzut în dizgraţia Kremlinului, arestat în 2003 şi trecut, vreme de un deceniu, prin închisorile regimului, sub acuzaţiile de furt şi escrocherie la scară mare şi de evaziune fiscală. Graţiat în 2013, el s-a exilat în Occident şi a fondat mai multe mişcări de opoziţie faţă de Putin. În paralel, justiția rusă examinează o cerere a Parchetului privind calificarea drept extremiste a organizațiilor conduse de opozantul încarcerat Aleksei Navalnîi. Potrivit procurorilor, sub sloganuri liberale, acestea ar încerca să destabilizeze situaţia socială şi sociopolitică din Rusia. Este vorba despre Fondul rus de luptă contra corupţiei (FBK), cunoscut pentru dezvăluirile privind stilul de viaţă opulent şi malversaţiunile aşa-numitelor elite ruse, şi despre birourile regionale coordonate de Navalnîi, care se ocupau mai ales de organizarea unor manifestaţii de protest şi susţineau, în mod tradiţional, candidaţi locali antisistem. Partizanii opozantului se tem că procedura din justiţie e preludiul pentru scoaterea în afara legii a acestor structuri ale societăţii civile, care deranjează enorm regimul preşedintelui Vladirmir Putin. Analişti independenţi, citaţi de agenţiile de presă, spun că opoziţia va fi, astfel, distrusă, iar autorităţile îşi vor distruge propria legitimitate. Rețeaua de birouri regionale ale fundației conduse de Navalnîi şi-a anunţat, încă din aprilie, autodizolvarea, după ce a fost a fost inclusă de autorități pe lista organizațiilor numite "extremiste și teroriste". Pe temuta listă, de întocmirea căreia se ocupă, pe baza unei legi contra spălării banilor și finanțării terorismului, serviciul rus de informații financiare, Rosfinmonitoring, figurează sute de persoane și organizații rusești și străine, între care sângeroasele grupări jihadiste Al-Qaida și Statul Islamic. Inamic declarat al Kremlinului, Navalnîi a fost, deja, condamnat, pe 2 februarie, la doi ani şi opt luni de închisoare cu executare, pentru că ar fi încălcat un ordin de control judiciar din 2014, pentru un dosar de delapidare pe care-l califică drept fabricat politic. El acuză autorităţile că vor să-l reducă la tăcere, după ce a supravieţuit, în vara trecută, unei tentative de otrăvire, pentru care îi face responsabili pe Putin și serviciul special al acestuia, FSB, fostul KGB. Arestarea lui Navalnîi, pe 17 ianuarie, la întoarcerea din Germania, după cinci luni de convalescenţă, a dus la manifestaţii de protest, reprimate cu brutalitate în toată ţara și soldate cu mii de arestări.
