Armenia și Azerbaidjanul s-au acuzat reciproc, luni, de noi atacuri la graniță. „Unități ale forțelor armate azere au deschis focul (...) asupra pozițiilor armene situate în sectorul de est al graniței” – a afirmat ministerul Apărării de la Erevan, într-un comunicat care precizează că nu s-au înregistrat victime. La rândul său, ministerul Apărării din Azerbaidjan a acuzat forţele armene că au tras „cu arme uşoare de diferite calibre” asupra poziţiilor trupelor sale, fără a le provoca pierderi. Noile incidente survin chiar înainte ca miniştrii de Externe ai celor două ţări ex-sovietice din Caucazul de Sud să meargă la Washington, pentru a negocia, cu mediere americană, încheierea conflictului. În urmă cu doar o săptămână, premierul armean, Nikol Paşinian, și președintele azer, Ilham Aliev, au promis că trupele lor „nu vor folosi forța”. În septembrie, luptele dintre cele două țări au provocat 286 de morți de ambele părți și au stârnit temeri privind un război de amploare, precum cel care a ucis peste 6.500 de oameni în 2020. Conflictul datează încă din ultimii ani 80, din epoca sovietică, şi a fost considerat un preludiu al destrămării URSS şi sfârşitul mitului despre armonia dintre etniile înglobate forţat de aceasta. Populată în principal de armeni, regiunea Nagorno-Karabah, susținută de Armenia, s-a separat de Azerbaidjan, ducând, la începutul anilor 1990, la un prim război între cele două republici. 30.000 de oameni au murit și sute de mii s-au refugiat atunci.
