Ministrul german de Externe, Heiko Maas, crede că Uniunea Europeană ar trebui să abolească dreptul individual de veto al fiecărui stat membru în materie de politică externă comună

Ministrul german de Externe, Heiko Maas, crede că Uniunea Europeană ar trebui să abolească dreptul individual de veto al fiecărui stat membru în materie de politică externă comună
© EPA-EFE/MARCUS BRANDT   |   Ministrul german de Externe, Heiko Maas, a afirmat, luni, că Uniunea Europeană ar trebui să abolească dreptul individual de veto al fiecărui stat membru în materie de politică externă comună, pentru a nu deveni ostatica acestei proceduri. El a spus că exercitarea acestui drept poate bloca acțiunea externă a Uniunii și macină însăși coeziunea blocului comunitar. Anterior, remarcă observatorii, un oficial de rang secund de la Berlin nominalizase explicit Ungaria pentru obstrucțiile pe care le provoacă politicii externe comune a Uniunii Europene. Declarațiile reflectă, potrivit analiștilor, frustrarea Germaniei, care-și critică, altminteri, foarte rar partenerii, față de politica suveranistă a guvernului conservator de la Budapesta. Numai în primăvara aceasta, vetoul ungurilor a blocat o declarație comună a europenilor care criticau noua lege a securității impuse de China comunistă în fosta colonie britanică Hong Kong, un nou tratat de comerţ cu ţări din Africa, Caraibe şi Pacific, precum şi un apel la încetarea focului între Israel şi palestinieni. Afinităţile cu comuniştii de la Beijing şi cu statul poliţienesc de la Moscova ale premierului Viktor Orban îi nemulţumesc, de altfel, pe propriii săi compatrioţi. Electoratul urban nu apreciază apropierea lui făţişă de Rusia şi China, de unde Ungaria a importat vaccinuri anti-COVID-19, fiind singura ţară din Uniune care le-a şi utilizat în campania de imunizare. Opoziţia de la Budapesta a protestat vehement şi faţă de anunţul guvernului că universitatea chineză Fudan îşi va construi un campus în capitala ungară, iar primarul, ecologistul liberal Gergely Karacsony, a promis că va bloca proiectul. Karacsony a anunţat, în mai, că va participa la scrutinul intern al opoziţiei, pentru a fi desemnat contracandidatul omului forte al politicii ungare, Viktor Orban, la funcţia de premier, la alegerile din aprilie 2022. Un larg cartel al partidelor de opoziţie din Ungaria a decis să organizeze, în premieră, alegeri primare, pentru a-şi desemna, astfel, cei mai buni candidaţi la scrutinul legislativ de anul viitor. Trialul ar urma să se desfăşoare în septembrie şi octombrie, în fiecare dintre cele 106 districte electorale, şi se va încheia cu desemnarea candidaţilor la Parlament şi cu nominalizarea unuia pentru funcţia de prim-ministru. Prim-planul scenei politice de la Budapesta e dominat, din 2010, de partidul conservator FIDESZ, al lui Viktor Orban, care a câştigat trei rânduri de alegeri parlamentare, graţie divizării opoziţiei şi unei legislaţii ce favorizează partidele mari. Analiştii spun că e prima oară când Orban riscă să piardă puterea, în faţa unei coaliţii care merge de la fosta extremă dreapta, Jobbik, ce s-a redefinit drept de centru-dreapta, până la socialişti, succesori ai fostului partid unic comunist, liberali şi ecologişti. Karacsony, 45 de ani, a beneficiat de sprijinul întregii opoziţii acum doi ani, când a câştigat primăria în dauna candidatului susţinut de Orban. Sondajele privind intenţiile de vot pentru parlamentare plasează FIDESZ şi opoziţia aproape la egalitate. Orban, notează comentatorii, rămâne popular, după ce a redresat economia în urma crizei din 2008, dar în marile oraşe politicile lui sunt mai prost prizate, mai ales după ce a încercat să-şi subordoneze sistemul judiciar şi mass-media şi şi-a atras, astfel, criticile repetate ale Uniunii Europene.

Ministrul german de Externe, Heiko Maas, a afirmat, luni, că Uniunea Europeană ar trebui să abolească dreptul individual de veto al fiecărui stat membru în materie de politică externă comună, pentru a nu deveni ostatica acestei proceduri. El a spus că exercitarea acestui drept poate bloca acțiunea externă a Uniunii și macină însăși coeziunea blocului comunitar. Anterior, remarcă observatorii, un oficial de rang secund de la Berlin nominalizase explicit Ungaria pentru obstrucțiile pe care le provoacă politicii externe comune a Uniunii Europene. Declarațiile reflectă, potrivit analiștilor, frustrarea Germaniei, care-și critică, altminteri, foarte  rar partenerii,  față de politica suveranistă a guvernului conservator de la Budapesta. Numai în primăvara aceasta,  vetoul ungurilor a blocat o declarație comună a europenilor care criticau noua lege a securității impuse de China comunistă în fosta colonie britanică Hong Kong, un nou tratat de comerţ cu ţări din Africa, Caraibe şi Pacific, precum şi un apel la încetarea focului între Israel şi palestinieni. Afinităţile cu comuniştii de la Beijing şi cu statul poliţienesc de la Moscova ale premierului Viktor Orban îi  nemulţumesc, de altfel, pe propriii săi compatrioţi. Electoratul urban nu apreciază apropierea lui făţişă de Rusia şi China, de unde Ungaria a importat vaccinuri anti-COVID-19, fiind singura ţară din Uniune care le-a şi utilizat în campania de imunizare. Opoziţia de la Budapesta a protestat vehement şi faţă de anunţul guvernului că universitatea chineză Fudan îşi va construi un campus în capitala ungară, iar primarul, ecologistul liberal Gergely Karacsony, a promis că va bloca proiectul. Karacsony a anunţat, în mai, că va participa la scrutinul intern al opoziţiei, pentru a fi desemnat contracandidatul omului forte al politicii ungare, Viktor Orban, la funcţia de premier, la alegerile din aprilie 2022. Un larg cartel al partidelor de opoziţie din Ungaria a decis să organizeze, în premieră, alegeri primare, pentru a-şi desemna, astfel, cei mai buni candidaţi la scrutinul legislativ de anul viitor. Trialul ar urma să se desfăşoare în septembrie şi octombrie, în fiecare dintre cele 106 districte electorale, şi se va încheia cu desemnarea candidaţilor la Parlament şi cu nominalizarea unuia pentru funcţia de prim-ministru. Prim-planul scenei politice de la Budapesta e dominat, din 2010, de partidul conservator FIDESZ, al lui Viktor Orban, care a câştigat trei rânduri de alegeri parlamentare, graţie divizării opoziţiei şi unei legislaţii ce favorizează partidele mari. Analiştii spun că e prima oară când Orban riscă să piardă puterea, în faţa unei coaliţii care merge de la fosta extremă dreapta, Jobbik, ce s-a redefinit drept de centru-dreapta, până la socialişti, succesori ai fostului partid unic comunist, liberali şi ecologişti. Karacsony, 45 de ani, a beneficiat de sprijinul întregii opoziţii acum doi ani, când a câştigat primăria în dauna candidatului susţinut de Orban. Sondajele privind intenţiile de vot pentru parlamentare plasează FIDESZ şi opoziţia aproape la egalitate. Orban, notează comentatorii, rămâne popular, după ce a redresat economia în urma crizei din 2008, dar în marile oraşe politicile lui sunt mai prost prizate, mai ales după ce a încercat să-şi subordoneze sistemul judiciar şi mass-media şi şi-a atras, astfel, criticile repetate ale Uniunii Europene.

Timp citire: 2 min