Ministrul ceh de Externe, Tomas Petricek, cunoscut pentru reticența sa față de Rusia și China, va fi demis, după ce a pierdut alegerile pentru șefia partidului său social-democrat (CSSD) şi a propus ieșirea acestuia din guvernul dominat de formaţiunea populistă de centru a premierului Andrej Babis, Alianţa Cetăţenilor Nemulţumiţi (ANO). Un adversar al apropierii de Moscova și Beijing, Petricek a intrat adesea în coliziune cu șeful statului, Milos Zeman, considerat de media de la Praga mai curând un filorus. Între altele, ministrul de Externe s-a opus achiziționării de către Praga a vaccinului rusesc anti-COVID-19 Sputnik V şi participării companiei ruse Rosatom la licitaţia pentru extinderea centralei atomoelectrice Dukovany. Fostul ministru al Sănătății, Jan Blatny, a plecat din guvern tot după ce Zeman și Babis l-au atacat tot pentru că s-a opus achiziționării de Sputnik V.
Agențiile de presă scriu că sucesorul Petricek la șefia diplomației cehe ar putea fi actualul ministru al Culturii, Lubomir Zaoralek, care a condus Externele în guvernul anterior. Comentatorii amintesc că mandatul acestuia a fost apreciat drept prea favorabil Beijingului. Acum cinci ani, el a redactat o declarație în care-și exprima bunele sentimente față de China comunistă, după ce un alt ministru se întâlnise la Praga cu liderul spiritual în exil al budiștilor tibetani, Dalai Lama, și provocase, astfel, mânia chinezilor, care au anexat Tibetul în 1951. În octombrie, în Cehia sunt programate alegeri parlamentare și sociologii spun că situația sanitară pare să afecteze serios formațiunile din coaliția guvernamentală. Mișcarea miliardarului Babis e în pierdere accelerată de popularitate, după ce liderul său a fost acuzat de proasta gestionare a crizei sanitare provocată de pandemie. Potrivit sondajelor, citate de agențiile de presă, ANO ar fi votată de numai 24,5% din electorat și, pentru prima oară după 2014, pierde primul loc în preferințele alegătorilor. Lider în intențiile de vot e partidul antisistem intitulat Pirat, creditat cu 27,5% din intențiile de vot. Un cartel de trei formațiuni de centru și dreapta e al treilea, cu 17,5 procente. Social-democrații n-ar trece pragul electoral de 5%, iar comuniștii, care susțin tacit guvernul și-i asigură majoritatea în parlament, sunt cotați cu 7,5 procente.
