Mai puţin de jumătate dintre cetăţenii europeni cred că guvernele lor au gestionat în mod transparent criza sanitară

Mai puţin de jumătate dintre cetăţenii europeni cred că guvernele lor au gestionat în mod transparent criza sanitară
© EPA-EFE/ROBERT GHEMENT   |   A Romanian shouts anti-government slogans while holding on a huge EU flag and a banner reading 'All for Justice'

Pandemia de coronavirus a amplificat percepţia cetăţenilor europeni asupra corupţiei şi mai puţin de jumătate dintre aceştia cred că guvernele lor au gestionat în mod transparent criza sanitară – relevă rezultatele, publicate marţi, ale unei anchete întreprinse de celebra organizaţie pentru apărarea drepturilor omului Transparency International. Peste 40 de mii de locuitori din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au răspuns la acest sondaj privind corupţia, între octombrie şi decembrie 2020, considerat anul cel mai greu al pandemiei. Potrivit TI, citată de agenţiile de presă, în Uniune doar patru persoane din zece cred că guvernul ţării lor a procedat transparent în cursul pandemiei. Astfel, peste 60% dintre francezi, spanioli sau polonezi acuză lipsa de transparenţă a echipelor executive de la Paris, Madrid şi Varşovia. Sistemul sanitar ar fi, în percepţia oamenilor, cel mai grav afectat de corupţie. Doar 6% dintre respondenţi spun că au dat mită pentru a primi îngrijiri medicale, dar 29 de procente cred că pilele şi şpaga îţi asigură un acces privilegiat la acestea. Lider la capitolul mită în spitale e România, cu 22%, urmată de Bulgaria, cu 19 procente. Sistemul relaţiilor personale ca o cale de acces la îngirjirile medicale e acuzat de 54% dintre cehi şi 46% dintre portughezi. Aproape jumătate dintre francezi spun, la rândul lor, că au recurs la pile în spitale. Raportul TI acuză guvernele conservatoare din Ungaria şi Polonia că s-au folosit de criza sanitară ca scuză pentru a mina democraţia prin noi reglementări abuzive. Politicienii au profitat de penuria de echipamente medicale şi pentru a face profit, mai notează Transparency International, exemplificând cu deputaţi ai puterii creştin-democrate din Germania, ce au făcut lobby pentru firme furnizoare de măşti de protecţie. 60% dintre germani cred, de altfel, că guvernul lor e sub influenţa unor grupuri private de interese. Rezultatele sondajului trebuie percepute ca un semnal de alarmă, atât pentru guvernele naţionale, cât şi pentru instituţiile comunitare – conchide directorul Transparency International pentru Uniunea Europeană, Michiel van Hulten. Luna trecută, un alt sondaj releva că Uniunea Europeană le inspiră cetăţenilor din blocul comunitar mai multă încredere decât guvernele lor naţionale. Potrivit studiului realizat de Eurofound, o agenţie cu misiune socială a Uniunii, cu excepţia notabilă a Danemarcei, în 26 dintre cele 27 de ţări membre oamenii au acum mai puţină încredere în guvern decât în momentul instituirii carantinei antiepidemice. Încrederea s-a erodat vizibil în Bulgaria, Croaţia, Cehia, Cipru, Grecia şi Polonia. Una dintre cele mai drastice căderi a înregistrat-o guvernul austriac, la început apreciat pentru gestionarea crizei sanitare şi apoi criticat virulent pentru lentoarea campaniei de imunizare. Respondenţii din Franţa, Ungaria, Malta, Portugalia, România şi Spania spun că au încredere mai mare în Uniunea Europeană acum decât la declanşarea pandemiei. În Germania, în schimb, notează autorii cercetării, tendinţa e inversă. Studiul avertizează că accentuarea inechităţilor economice şi sociale riscă să creeze frustrare politică şi solicită măsuri suplimentare de sprijin pentru cetăţenii comunitari.

Timp citire: 2 min