Liderul ciprioţilor turci, Ersin Tatar, a afirmat, joi, că negocierile cu administraţia cipriotă greacă sunt inutile câtă vreme părţilor nu li se recunoaşte un statut egal. După eşecul unei noi runde de tratative, purtate, sub egida ONU, în Elveţia, Tatar, preşedinte al autoproclamatei republici a Ciprului de Nord (RTCN), a precizat că partea turcă nu-şi va abandona poziţia. El a susţinut o conferinţă de presă comună cu şeful diplomaţiei de la Ankara, Mevlut Cavusoglu, care a declarat că n-a putut fi găsită o bază comună pentru relansarea negocierilor. El a promis să sprijine în continuare demersurile ONU, dar a afirmat că Ankara doreşte ca tratativele să se poarte între două state, nu între două comunităţi. Ciprioţii greci vor reunificarea insulei sub formă de stat federal, iar cei turci şi protectorii lor de la Ankara vorbesc despre două state independente şi egale pe insula din Marea Mediterană. Şi secretarul general al ONU, portughezul Antonio Guterres, a recunoscut, tot joi, că poziţiile părţilor sunt prea îndepărtate pentru ca negocierile să înceapă cu adevărat. Ciprul e divizat din 1974, când armata turcă a invadat treimea de nord a insulei pentru a-şi proteja conaţionalii, majoritari în zonă, în urma unei lovituri de stat la Nicosia, al cărei scop era unirea cu Grecia. RTCN, unde trăieşte circa un sfert din populaţia de sub un milion a Ciprului, e recunoscută doar de Ankara, în timp ce partea greacă e membră a ONU şi a Uniunii Europene. Ciprul e doar una dintre temele majore de divergenţă dintre Turcia şi Grecia, formal aliate în NATO, dar inamici istorici. Luna aceasta, Cavusoglu şi omologul său elen, Nikos Dendias, au polemizat public, la Ankara, pe mai multe teme, tot în timpul unei conferințe comune de presă. Ei și-au etalat, în termeni vehemenți, divergențele legate de frontierele maritime, migranți și tratamentul aplicat de guvernele lor minorităților etnice și religioase. Tensiunile s-au agravat anul trecut, după ce turcii au facut foraje în apele teritoriale grecești din estul Mării Mediterane, unde există importante zăcăminte de hidrocarburi. Grecia și-a anunțat, de altfel, intenția de a-și mări capacitățile militare în 2021, în pofida unei recesiuni de peste 10 procente anul trecut, din cauza pandemiei de COVID-19. Guvernul elen va aloca, în total, apărării 5,5 milliarde de euro anul acesta. În plus, termenul de efectuare a serviciului militar va creşte de la 9 la 12 luni, ca parte a unui plan de ''consolidare a forţelor armate'' – anunţa, încă din ianuarie, ministrul elen al Apărării, Nikos Panagiotopoulos. El a precizat că decizia va intra în vigoare din luna mai şi survine într-un context de tensiuni sporite cu Turcia. Durata serviciului militar va putea fi menţinută, potrivit lui Panagiotopoulos, la 9 luni doar pentru recruţii care optează să fie trimişi în zonele de frontieră cu Turcia, în special în regiunea râului Evros şi pe anumite insule din Marea Egee.
