Președintele Nicușor Dan a semnat, astăzi, cele două decrete privind promulgarea Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026, după ce, ieri, Curtea Constituțională a României a respins sesizările depuse de AUR în legătură cu cele două proiecte, stabilind că actele normative sunt constituționale. Șeful statului anunțase încă de aseară că va promulga cele două legi imediat după publicarea motivării deciziei CCR.
Cum și-a motivat CCR decizia
În motivarea deciziei de ieri, Curtea Constituţională a arătat că, în legătură cu criticile referitoare la fundamentarea nerealistă a bugetului din stat, prin prisma supraestimării absorbţiei fondurilor europene, a inconsistenţei parametrilor macroeconomici şi a riscurilor bugetare asumate, a constatat că aceste aspecte nu au nicio relevanţă în privinţa constituţionalităţii legii. Astfel, fundamentarea pesimistă sau optimistă a realizării veniturilor/cheltuielilor bugetului de stat, adică sustenabilitatea planului financiar al statului, sunt chestiuni de responsabilitate politică a Guvernului/Parlamentului, după caz, care nu afectează constituţionalitatea legii bugetului, se arată în motivarea CCR.
De asemenea, judecătorii constituționali menţionează că și construirea bugetului de stat cu luarea în considerare a unui deficit bugetar de 6,2% din Produsul Intern Brut este un aspect de responsabilitate politică în domeniul bugetar, şi nu de constituţionalitate a legii bugetului de stat. Guvernul este cel care elaborează proiectul bugetului de stat şi, în îndeplinirea acestei competenţe constituţionale, evaluează veniturile şi cheltuielile pe care fundamentează bugetul, afirmă CCR.
În plus, mai precizează CCR, bugetul de stat nu poate prevedea cu o exactitate absolută evoluţiile economice în cursul unui an bugetar, ci trasează marile direcţii ale acţiunii statului din perspectivă bugetară. „Eventualele dezechilibre apărute pe parcursul anului bugetar se pot corecta prin acte normative. Ca atare, aspectele referitoare la procedura de deficit excesiv, inclusiv cu privire la respectarea Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în uniunea economică şi monetară, la riscurile bugetare viitoare, la raportul dintre datoria publică şi sustenabilitatea financiară a statului sunt chestiuni care intră în marja de apreciere a Guvernului şi a Parlamentului”, se arată în motivarea Curţii.
