Javier Milei înființează un organism pentru a demonta "minciunile" presei

Ministrul român al apărării Radu Miruţă a salutat astăzi avantajele pe care le aduce României programul European SAFE de dotare militară, în care, din cele 21 de proiecte asumate de ţara noastră, 11 sunt achiziţii în comun. Acestea înseamnă preţuri mai mici şi livrare mai rapidă, iar produsele care urmează să fie achiziţionate erau deja prevăzute în planul multianual de înzestrare, aprobat de CSAT şi de Parlament. Potrivit lui Radu Miruţă, România a semnat deja contractul pentru achiziţia de rachete anti-aeriene Mistral din Franţa, iar Ministerul Apărării vrea obligatoriu ca navele de patrulare finanţate prin SAFE să fie construite la şantierul Mangalia. Oana Bâlă a urmărit conferinţa de presă. eporter: România a semnat deja contractul de achiziţie a rachetelor Mistral prin programul european SAFE, a declarat ministrul apărării Radu Miruţă şi a precizat că a fost o achiziţie în comun cu mai multe ţări pentru ca preţul să fie mai mic. În momentul de faţă, a mai spus ministrul Radu Miruţă, pentru cele 21 de proiecte care vizează înzestrarea armatei, incluse în programul SAFE, statul român se pregăteşte să lanseze ofertele către companiile eligibile. adu Miruţă: Au fost şapte ţări care au avut comenzi în comun pentru a achiziţiona aceste produse mai ieftin. Acum o săptămână Comisia Europeană ne-a aprobat proiectele individuale, noi avem 21 de proiecte în cadrul proiectului Mare SAFE. Pe lege, Ministerul Apărării avea obligaţia de a trimite criteriile operaţionale, adică să disemineze cum anume trebuie să arate produsul pe care Armata României îl necesită - puşca de asalt să fie mică, să fie mare, maşina de luptă a infanteriei, navele de patrulare, sistemele de apărare cibernetică, caracteristicele tehnice. Astăzi Ministerul Economiei trebuie să emită un document care să spună care este procentul de localizare cerut pentru fiecare dintre aceste 21 de proiecte. După care, cu ceea ce Ministerul Apărării deja a transmis, noi ne-am bifat obligaţia asta, cu ceea ce Ministerul Economiei va transmite, grupul de lucru de la guvern va emite un ordin cu privire la companiile care îndeplinesc condiţiile de localizare şi de operare şi se va pacurge conform legii. eporter: Ministrul apărării a făcut referire şi la şantierul naval de la Mangalia, care, în opinia sa, poate fi salvat doar dacă în perioada imediat următoare vor fi construite în cadrul lui cele două nave de patrulare prevăzute în programul SAFE, iar Armata Română va plasa şi va plăti comenzile necesare. adu Miruţă: Pentru ca să poţi produce astfel de nave, prima oară trebuie să existe o comandă şi cineva care să le plătească. Şi ăsta este aranjamentul pe care l-am identificat, ca Armata Română să contribuie la salvarea şantierului prin nişte comenzi pe care Armata Română să le plătească. Şantierul acela are astăzi o valoare de lichidare de 85 de milioane şi are o datorie, în dispută, ce e drept încă, de 162 de milioane, cred că au mai crescut că în fiecare lună creşte. Ceva ce valorează 85 nu va putea fi cumpărat cu 85 când datorii ai de 162. Mi-am dat seama că doar jucând cu aceşti doi parametri, şantierul ăla va muri. Şi atunci am încercat să bag într-o cutie mai mare ceva, astfel încât 162 minus 85 să fie compensat de o comandă care să facă interesant întreg pachetul. E cel mai mare şantier naval din ţările membre ale Uniunii Europene. Este un şantier la Marea Neagră pe flancul estic al NATO care are o capacitate fantastică şi pentru care România într-al 12 la ceas ar face o mare greşală dacă ar greşi din nou. Pentru că s-a ajuns în situaţia asta, 85 mai mic decât 162, pentru că România s-a lăsat să-i fie jumulită pielea de pe ea aplaudând când alţii făceau asta. eporter: Ministrul Radu Miruţă a fost întrebat în conferinţa de presă dacă mai este dispus să susţină desecretizarea informaţiilor referitoare la sprijinul pe care România l-a dat Ucrainei. El a afirmat în acest context că este de acord să se desecretizeze o parte din ajutorul dat Ucrainei, însă raportat ca sumă de bani, pentru că sunt aspecte a căror dezvăluire nu ar ajuta societatea şi nici armata. O astfel de decizie poate fi luată doar de către Consiliul Suprem de Apărarea a Ţării, a mai spus ministrul apărării.
© EPA/Juan Ignacio Roncoroni   |   Președintele argentinian Javier Milei vorbește în timpul unui eveniment la Buenos Aires, Argentina, pe 6 octombrie 2025.

Președinția Argentinei a anunțat lansarea unui „Birou de răspuns oficial”, pe care președintele Javier Milei l-a prezentat drept un instrument destinat să „expună minciunile și manipulările mass-media” referitoare la activitatea guvernului. Inițiativa a generat reacții de îngrijorare în rândul jurnaliștilor argentinieni, confruntaţi deja cu o presiune în creştere prin modificări ale reglementărilor și transparență redusă.

În primul mesaj publicat pe X, noua structură a precizat că a fost creată pentru a combate activ informațiile false, a semnala inexactitățile concrete și a scoate în evidență manipulările venite atât din zona media, cât și din cea politică. "Simpla informare nu este suficientă atunci când dezinformarea circulă fără a fi contrazisă”, se arată în mesaj. „Pe lângă informare, este necesară o dezmințire fermă și lipsită de ambiguități.” Javier Milei, cunoscut pentru orientarea sa ultraliberală, a redistribuit anunțul pe propriul cont de X, însoțindu-l de comentariul: „Pentru a demasca minciunile și manipulările mass-media”. Atât contul „Biroului”, cât și comunicările oficiale legate de lansare nu oferă detalii despre modul de funcționare al acestuia sau despre persoanele care îl vor administra.

Reacţia mass-mediei argentiniene

Demersul apare într-un context tensionat al relației dintre Milei și presă. În primele 18 luni de mandat, acesta a criticat frecvent și uneori dur jurnaliștii, înainte de o perioadă de relativă acalmie începând cu jumătatea anului 2025. Publicația conservatoare Clarin, vizată în mod repetat de președinte, a fost prima țintă a noului „Birou de răspuns oficial”, fiind acuzată de „manipulare flagrantă” într-un articol referitor la presupuse întârzieri în programul guvernamental de asistență socială și ocupare a forței de muncă. Asociația media argentiniană Adepa a reacționat printr-un comunicat în care și-a exprimat preocuparea față de acest cont, susținând că el pornește de la ideea că „cineva minte”. Organizația a subliniat că, într-un sistem democratic, statul reprezintă doar una dintre sursele de informare și nu poate revendica rolul de arbitru al adevărului public. Adepa a avertizat, de asemenea, că o astfel de structură oficială ar putea deveni un instrument de supraveghere, stigmatizare sau chiar de limitare indirectă a activității jurnalistice și a opiniilor critice.

Inițiativa este comparată cu platforma „Media Bias”, lansată la finalul anului 2025 în Statele Unite, care se prezintă drept un registru al știrilor considerate false sau înșelătoare, semnalate de Casa Albă, instituție condusă de Donald Trump, aliat politic al lui Javier Milei.

Veridica News



Veridica News

Timp citire: 1 min