Pe parcursul ultimilor 14 ani, autorităţile au interzis accesul la diverse scrutine pentru 120 de mii de candidaţi, lipsind milioane de cetăţeni ai Rusiei de dreptul de a-și alege reprezentanţii, scrie ISTORIES.
Recent, Vladimir Putin a semnat aşa-numita lege împotriva FBK (Fondul pentru lupta împotriva corupţiei al lui Alexei Navalnîi, inclus în lista „agenţilor străini”), lege care le interzice participarea la alegeri persoanelor care au legături cu organizaţii extremiste sau teroriste. Astfel, chiar şi foştii angajați și colaboratori ai Fondului, precum şi cei care au susţinut această organizaţie, nu vor putea mai mulţi ani să participe la alegeri de orice nivel. Prin această decizie, preşedintele Rusiei i-a lipsit pe milioane de susţinători ai lui Alexei Navalnîi şi pe colegii lui din FBK de dreptul de a-şi alege candidaţii.
Istories a încercat să contabilizeze câţi candidaţi au fost respinși în Rusia, în ultimii aproape 15 ani, şi a stabilit că acei candidaţi care nu ţin de aşa-numitele partide sistemice (cu reprezentanţi în Duma de Stat – „Edinaia Rossia”, Partidul Comunist din Federaţia Rusă, Partidul Liberal Democrat şi „Spravedlivaia Rossia”) au fost respinși de zece ori mai des.
Doar 8 din 100 de candidaţi independenţi au fost înregistraţi în cursa electorală la parlamentarele din 2016
Conform datelor mişcării pentru apărarea drepturilor alegătorilor „Golos”, din 2007 Comisia Electorală Centrală a Federaţiei Ruse (CEC) nu a înregistrat 120 de mii de persoane – 7% din totalul de candidaţi care au depus cerere. Dintre aceştia doar 20 de mii erau din „partidele sistemice”, majoritatea, 100 de mii, fiind candidaţi din partea unor partide autonome, independente, precum şi candidaţi independenţi. În ultimii 15 ani, CEC nu a înregistrat doar 2% din candidaţii propuşi de „Edinaia Rossia”, PCFR, PLDR şi „Spravedlivaia Rossia”. În aceeaşi perioadă, CEC a refuzat înregistrarea a 25% dintre reprezentanţii „partidelor nesistemice” şi 13% din candidaţi independenţi.
[…]
Respingerea candidaturii – o modalitate de a înlătura concurenţii
În cazul în care un candidat nu reprezintă un partid politic şi merge la alegeri ca independent, este obligat să adune semnături de susţinere. Este cea mai dificilă modalitate de înregistrare în cursa electorală, susţine copreşedintele organizaţiei „Golos”, Stanislav Andreiciuk: „Trierea la etapa înregistrării este prima linie de apărare a actualei puteri, de cel puţin 15 ani. Toţi participanţii la alegeri ştiu că adunarea semnăturilor este o procedură extrem de anevoioasă. Sunt înregistraţi doar cei care vin din partea unui partid parlamentar sau cei coordonaţi cu administraţia [preşedintelui]”.
În perioada celor 20 de ani de când Vladimir Putin conduce Rusia, numărul candidaţilor independenţi admişi la alegeri a scăzut catastrofal: dacă la alegerile din 2003 pentru Duma de Stat au fost înregistraţi 60% dintre candidaţii independenţi, în 2016 - doar 8%. Totodată a crescut procentul reprezentanţilor partidului Edinaia Rossia admişi la alegeri.
Stanislav Andreiciuk explică cum are loc refuzul de înregistrare a candidaţilor: „În ultimii ani, se atesta frecvent situaţia în care CEC înregistra candidaţii, dar intenţionat cu greşeli, iar ulterior „oponenţii”, de regulă partide-spoiler, atacau în instanță înregistrarea, care era anulată prin intermediul instanței. De asemenea, unii candidaţi se retrăgeau din cursa electorală, asupra lor fiind exercitate presiuni. În prezent, modalităţi de înlăturare a candidaţilor nedoriţi sunt şi mai multe, din cauza legilor adoptate în ultimii doi ani. De aceea, cred că la alegerile următoare se va aplica o selecţie şi mai strictă”.
[…]
Puterea nu doar că nu admite la alegeri candidaţi independenţi, dar nu permite nici înregistrarea asociaţiilor politice pentru candidaţii cu o susţinere largă din partea societăţii. Spre exemplu, Ministerul Justiţiei a refuzat de câteva ori înregistrarea formaţiunii lui Alexei Navalnîi „Rusia viitorului” (în trecut „Partidul Progresului”, „Alianţa Populară”), sau a partidului „O altă Rusie” a lui Eduard Limonov.
Legile adoptate în 2020 - 2021 au redus şi mai mult cercul de oameni care pot participa la alegeri. De exemplu, în mai 2020 au fost completate codurile administrativ şi penal cu prevederi, care îngrădesc drepturile de a alege şi de a fi ales. Sub incidenţa noilor articole cad condamnaţii pe articole cu caracter „politic”, care „au distribuit public şi cu rea credinţă informaţii false de interes social”, au „încălcat repetat regulamentele privind organizarea mitingurilor”, au „îndemnat public la extremism”, au „aplicat forţa faţă de reprezentanţii autorităţilor”, [alături de cei cărora li se interzice participarea în alegeri după ce au fost găsiți vinovați de] „înşelătorie”, „însuşire de bunuri sau delapidare”, şi infracţiuni legate de trafic de droguri.
Recent, Vladimir Putin a semnat legea care le interzice să candideze celor care au susţinut organizaţii extremiste. Mass-media a numit-o legea împotriva FBK, deoarece în luna aprilie Procuratura s-a adresat instanţei de judecată cerând să recunoască drept organizaţii extremiste Fondul pentru lupta împotriva corupţiei, Fondul pentru apărarea drepturilor cetăţeneşti şi centrele de coordonare ale lui Alexei Navalnîi.
Astfel, în statistica refuzurilor de înregistrare la alegeri nimeresc o mulţime de candidaţi care au pierdut posibilitatea de a fi aleşi din cauza interdicţiilor legislative adoptate în ultimii ani.
Stanislav Andreiciuk atenţionează că alegerile la care nu sunt admişi atât de mulţi candidaţi nu pot fi considerate o reflectare a voinţei reale a cetăţenilor ruşi.
[…]
Citește articolul integral în ISTORIES
