
Tribunalul București a admis o cerere depusă de Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist și a anulat certificatul de revoluționar primit de fostul președinte Ion Iliescu. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată la recurs.
Persoanele care au certificat de revoluționar beneficiază de mai multe facilități, printre care: prioritate la cumpărarea sau închirierea de locuințe din fondul de stat; facilități la credite imobiliare; medicamente gratuite; acces gratuit la sanatorii și baze de tratament; transport urban gratuit cu mijloacele de transport în comun; scutirea de plata taxelor și impozitelor pentru clădiri și terenul aferent; posibilitatea cumulării pensiei cu orice alte venituri.
Membru de vază al structurilor comuniste
Potrivit unui document emis de reclamant, o comisie din cadrul Secretariatului a constatat, atât din CV-ul aflat pe internet, cât și din materialele din presă, că Ion Iliescu a intrat în Uniunea Tineretului Comunist în anul 1944 și în Partidul Comunist Român în anul 1953, unde a avansat în carieră, devenind secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist din 1956 și membru al CC al PCR.
Ion Iliescu a condus statul român în trei rânduri, ca președinte al FSN între 22 decembrie 1989 - 1992, apoi ca președinte ales al României între anii 1992 - 1996 și 2000 - 2004. Demersurile pentru anularea certificatului de revoluționar au început în iunie 2022, în urma unei cereri depuse la Secretariat de Asociația 21 Decembrie, care susținea că Ion Iliescu nu îndeplinește condițiile de obținere a titlului de luptător pentru victoria Revoluției.
Iliescu, judecat în dosarul Revoluției
Fostul președinte a fost trimis în judecată de două ori în dosarul Revoluției și tot de atâtea ori dosarul a fost întors de instanțe la Parchetul Militar pentru refacerea anchetei. Iliescu era acuzat de procurorii militari că, pentru a legitima venirea sa la putere după fuga lui Ceaușescu, a inițiat o operațiune sistematică de inducere în eroare a opiniei publice, operațiune exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN, consecința fiind un număr foarte mare de decese, răniri de persoane, suferințe psihice, lipsiri grave de libertate.