„În acest timp, este nevoie de un proiect politic în care ucrainenii pot intra” – a mai spus Clement Beaune, referindu-se la iniţiativa lansată e preşedintele Franţei, aşa-numita „comunitate politică europeană”.
Rüdiger von Fritsch mai susţine, într-un interviu pentru „Der Tagesspiegel”, că Putin încearcă să provoace o foamete şi că vrea să destabilizeze Europa prin intermediul unui aflux masiv de refugiaţi.
Preşedintele polonez Andrzej Duda a devenit astfel primul lider străin care susţine un discurs în persoană în Legislativul Ucrainei, de la începutul invaziei ruse.
În martie, după ce trupele ruse au invadat Ucraina, unde Artem Dzyuba are rude, el a boicotat un cantonament al echipei naționale, invocând motive familiale.
Kievul și Moscova se acuză reciproc pentru impasul negocierilor.
Un stat nu poate să îşi aroge drepturi de orice fel în raport cu cetăţenii altui stat – subliniază diplomația română.
De la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie, el a devenit una dintre figurile emblematice ale administrației Biden.
Responsabilii de la Helsinki au precizat că necesarul de gaze e asigurat din alte surse, prin conducta Balticconnector, care leagă Finlanda de Estonia.
Iniţiativa vine după pierderile grele în oameni şi echipamente suferite de armata rusă în invazia lansată împotriva Ucrainei pe 24 februarie şi care nu decurge conform planului Moscovei, timp în care Ucraina şi-a mobilizat aproape toţi bărbaţii apţi să servească în armată.
La Torino, miniştrii de Externe participanţi au promis „mobilizarea tuturor capacităţilor Consiliului Europei pentru a garanta că Rusia va fi trasă la răspundere pentru încălcările drepturilor omului comise”.
Finlanda importă din Rusia cea mai mare parte din gaze, însă acestea au o pondere de doar aproximativ 5% în consumul de energie.
„Dată fiind amploarea împrumuturilor care fără îndoială vor fi necesare, o strângere de fonduri în numele UE sau cu garanţii naţionale ale statelor membre face parte din opţiunile avute în vedere” – a argumentat Comisia Europeană.
Parlamentul European ceruse joi includerea lui Schroeder pe lista neagră, dacă acesta nu demisionează de la Rosneft. Şi tot joi, grupurile parlamentare membre ale coaliţiei guvernamentale din Germania i-au retras o parte din privilegiile de fost cancelar.
Nexta a jucat un rol-cheie în mobilizarea mişcării istorice de protest faţă de realegerea preşedintelui Aleksandr Lukaşenko în august 2020 – fapt care a dus la interzicerea acestuia şi clasificarea drept „organizaţie teroristă”, de către Curtea Supremă din Belarus.
În aprilie, Moscova a avertizat NATO că, dacă Suedia şi Finlanda s-ar alătura Alianţei, ar obliga-o să-și consolideze apărarea, inclusiv prin instalarea de arme nucleare în zona Mării Baltice.
Anunțul vine după ce, joi, Parchetul ucrainean a cerut joi închisoare pe viață, pedeapsa maximă, pentru primul militar rus judecat pentru crime de război la Kiev, sub acuzația că a ucis un civil neînarmat, la sfârșitul lunii februarie.
După ce legea va fi promulgată de preşedintele Joe Biden, ajutorul total acordat până acum de Statele Unite Ucrainei va depăși 50 de miliarde de dolari.
Schröder îşi va pierde biroul care îi era pus la dispoziţie şi personalul aferent, însă îşi va păstra protecţia personală din partea poliţiei şi pensia sa de fost cancelar federal.
În paralel, Comitetul Internaţional al Crucii Roşii face demersuri pentru ca soldaţii ucraineni care s-au predat la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol să-şi poată contacta rudele.
"Dar de ce ai venit aici? Ca să ne eliberezi de ce? Ce ți-a făcut soțul meu?" - l-a întrebat văduva civilului ucis.
Ilan Șor și Marina Tauber sunt acuzați de spălare de bani și escrocherie.
La Casa Albă sunt programate discuții între președintele american, Joe Biden, omologul său finlandez, Sauli Niinistö, și premierul suedez, Magdalena Andersson.
Ministrul de Externe, Liz Truss, a explicat că, atâta timp cât președintele Vladimir Putin își continuă ceea ce ea a numit atacul barbar asupra Ucrainei, guvernul britanic va continua să țintească economia rusă.
Bruxellesul a avertizat în mai multe rânduri că un astfel de mecanism de conversie e o eludare a sancțiunilor impuse Rusiei de Uniunea Europeană.
Cancelarul german, Olaf Scholz, a precizat că nu agreează acordarea unei „scurtături” Ucrainei pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Potrivit lui Antonio Guterres, „nu există o soluţie eficientă la criza alimentară fără reintegrarea pe pieţele mondiale, în pofida războiului, a producţiei alimentare din Ucraina, precum şi a alimentelor şi îngrăşămintelor produse de Rusia şi Belarus”.
Concret, „orice jurnalist acreditat pe lângă forţele armate, care se deplasează într-o zonă de risc, poate împrumuta material la Liov (vestul ţării) şi Kiev” – a explicat RSF.
Cetăţenii Republicii Moldova au reacţionat la şocul, agonia şi incertitudinea războiului cu amabilitate, generozitate şi compasiune, găzduind un număr mare de refugiaţi ucraineni şi oferind sprijin umanitar Ucrainei – a subliniat Maia Sandu.
După ce Rusia a invadat Ucraina în 24 februarie, mai multe ţări europene au expulzat peste 300 de diplomaţi ruşi, uneori sub acuzaţii de spionaj.
Uniunea Europeană a alocat deja un ajutor macrofinanciar de urgenţă de 1,2 miliarde de euro pentru Ucraina după agresiunea Rusiei asupra acestei ţări.
Finlanda şi Suedia şi-au depus oficial miercuri cererile de aderare la NATO. Elveţia, care este cunoscută pentru statutul tradiţional de neutralitate, înclină acum mai mult spre aderarea la Alianţă.
„Obiectivul strategic al rușilor este totul sau nimic” – ripostează ucrainenii.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
