Liderul Insulelor Mariane de Nord, un teritoriu administrat de Statele Unite în vestul Pacificului se declară nemulţumit că nu a fost consultat în privinţa proiectelor administraţiei americane de exploatare minieră în adâncuri. Guvernatorul David Apatang a declarat pentru AFP că această idee provoacă îngrijorare serioasă în rândul populaţiei arhipelagului de aproximativ 40.000 de locuitori. Preşedintele Donald Trump a decis anul trecut să înceapă mineritul pe fundul oceanului, acoperit de noduli polimetalici bogaţi în cobalt, cupru, nichel, mangan şi elemente de pământuri rare, extrem de căutate de producătorii de vehicule electrice, smartphone-uri, laptopuri sau panouri solare. O vastă zonă a teritoriului maritim american din apropiere de Samoa Americană, un teritoriu situat în Pacificul de Sud între Noua Zeelandă şi Hawaii urmează să fie scoasă la licitaţie în noiembrie, iar alte arii oceanice din Pacificul de Vest, în jurul insulei Guam şi Marianelor de Nord sunt, de asemenea, luate în considerare.
Localnicii se tem de consecinţele mineritului din adâncuri
Guvernatorul Apatang se declară preocupat de „repercusiunile asupra securităţii alimentare a populaţiei", a cărei supravieţuire depinde de resursele oceanice. Exploatarea minieră în adâncuri poate provoca daune ireversibile, sufocând viaţa marină sub deşeuri şi perturbând migraţiile oceanice cu vuietul utilajelor grele. Insulele Mariane, Guam şi Samoa Americană, teritorii americane, fără statut de stat doresc toate o interdicţie, cel puţin temporară, a exploatării miniere în apele lor teritoriale. Însă aceste teritorii, care depind de Washington pentru finanţare şi apărare au puţine de spus în acţiunile guvernului central, dincolo de o limită maritimă de aproximativ cinci kilometri. Guam a adoptat anul acesta legi care interzic navelor miniere de adâncime să apeleze la porturile sale, iar Marianele de Nord „se gândesc să urmeze exemplul”, potrivit guvernatorului Apatang. Aumua Amata, care reprezintă Samoa Americană în Camera Reprezentanţilor din Congresul american se teme că mineritul la adâncime va perturba activităţile de pescuit, care asigură marea majoritate a veniturilor din export ale teritoriului. Compania minieră Impossible Metals s-a angajat să doneze 1% din profiturile sale comunităţilor insulare, dar activiştii de mediu spun că este o compensaţie minoră în raport cu potenţialele daune.
