Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy compare, luni, la Paris, în fața instanței, pentru a răspunde, alături de trei foști miniștri, la acuzațiile privind finanțare ilegală a campaniei sale prezidențiale din 2007 de către dictatorul libian din epocă, Muammar Gaddafi.
Corupție, deturnare de fonduri, finanțare ilegală și asociere criminală
Pe atunci ministru de Interne, Sarkozy, azi în vârstă de 69 de ani, este acuzat că a încheiat un „pact” cu bogatul despot libian, căzut de la putere în 2011, pentru ca acesta să „susțină financiar” drumul spre președinție al politicianului francez.
Judecat pentru corupție, deturnare de fonduri publice, finanțare ilegală a campaniei și asociere criminală, Sarkozy riscă 10 ani de închisoare și o amendă de 375.000 de euro, precum și privarea de drepturi civile pe o perioadă de până la 5 ani.
Are, deja, o condamnare definitivă
Luna trecută, Curtea de Casație, cea mai înaltă instanță a justiției franceze, l-a condamnat, deja, defintiv pe Sarkozy, într-un alt dosar, pentru corupție și trafic de influență, la un an de detenție la domiciliu cu o brățară electronică și doi ani cu suspendare.
În Hexagon, e o pedeapsă fără precedent pentru un fost președinte al republicii.
Corespondenta Radio România la Paris amintea că dosarul privește interceptări telefonice ale unor magistraţi, pentru a afla detalii din anchete judiciare în desfăşurare.
Prestația la președinție l-a făcut extrem de impopular
Născut în 1955, în Franța, din tată refugiat ungur și mamă cu ascendență evreiască sefardă, al cărei părinte s-a convertit la catolicism, Sarkozy ar fi fost un elev mediocru.
A obținut diplome în Drept Public și în Științe Politice.
A avut o ascensiune fulminantă în rândurile dreptei tradiționale, neo-gaulliste, din Franța, iar în 2007 a fost ales șef al statului, pentru un mandat de cinci ani.
Prestația lui la președinție l-a făcut extrem de impopular.
A pierdut următoarele alegeri, din 2012, în fața socialistului Francois Hollande.
Partidul său, care a dominat scena politică de la Paris decenii în șir, n-a mai reușit niciodată să-și adjudece președinția Franței.
