Hoții coifului de la Coțofenești, condamnați la aproape 4 ani de închisoare

Hoții coifului de la Coțofenești, condamnați la aproape 4 ani de închisoare
© EPA/VINCENT JANNINK   |   Membrii completului de judecată care i-a condamnat pe autorii furtului coifului de la Coțofenești la câte 47 de luni de detenție, în sala de judecată a tribunalului din Assen, Olanda pe 5 iunie 2026

Un tribunal olandez i-a găsit vinovați pe cei trei bărbați acuzați de furtul coifului de la Coțofenești și a trei brățări dacice de aur, obiecte din patrimoniul României împrumutate unui muzeu olandez. Cei trei inculpați, Jan B. (21 de ani), Douglas Chesley W. (37 de ani) și Bernhard Z. (35 de ani), au fost găsiți vinovați de furt și distrugerea bunurilor muzeului, fiind condamnați la câte 47 de luni de închisoare. Alte trei persoane arestate în legătură cu acest caz, în februarie 2025, au fost eliberate fără acuzații la scurt timp. „Ținând cont de natura și de gravitatea faptelor, nu poate fi pronunțată decât o pedeapsă severă cu închisoare”, și-a motivat instanța olandeză decizia.

Deși cei trei hoți au fost arestați după câteva zile, locul unde se afla prada a rămas mult timp necunoscut. În cele din urmă, la începutul lunii aprilie, autoritățile olandeze au anunțat că au găsit coifulși două dintre cele trei brățări. Locul în care se află a treia brățară de aur rămâne necunoscut. Aceste obiecte antice au fost recuperate după ce autoritățile au încheiat un acord cu doi dintre suspecți. Cel de-al treilea a negat orice implicare în această spargere.

Scurt istoric al jafului

Jaful în care au dispărut obiectele de patrimoniu a avut loc în dimineața zilei de 25 ianuarie 2025, în jurul orei 3:30, când mai multe persoane au pătruns în muzeul din Drents după ce au detonat o intrare cu ajutorul unei bombe artizanale. Acestea au furat coiful de la Coțofenești, realizat din aur aproape pur și datând din secolul 4 î.e.n., împreună cu trei brățări dacice de aur, prezente în muzeu în cadrul expoziției “Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului”. Obiectele fuseseră împrumutate muzeului, alături de alte exponate de patrimoniu românesc, de către Muzeul Național de Istorie din București.

Furtul coifului și al brățărilor din aur a generat și un val de știri false și dezinformări, combinate cu diverse teorii ale conspirației, mai ales din spectrul suveranist, care a aruncat responsabilitatea dispariției acestora în spatele ocultei mondiale, dornică să distrugă o dată pentru totdeauna identitatea de neam a românilor. Valul de dezinformare nu s-a calmat nici după ce autoritățile olandeze au reușit să recupereze, în aprilie acest an, coiful și două dintre cele trei brățări dacice dispărute și să le returneze României, de această dată conspiraționiștii acuzând că, de fapt, ni s-a dat înapoi o copie, iar Olanda o face ca să-și acopere deficitul bugetar și să inunde România cu gay.

Timp citire: 2 min