Grecia a inaugurat două noi centre de primire a solicitanților de azil, pe insulele Leros și Kos, din Marea Egee, nu departe de frontiera maritimă cu Turcia. Potrivit relatărilor de presă, centrele sunt securizate, îngrădite cu sârmă ghimpată, dotate cu camere video de supraveghere și cu porți magnetice, pentru deschiderea cărora migranții au nevoie de cartele și trebuie să-și scaneze amprentele digitale. Ei pot ieși în cursul zilei, dar trebuie să revină în timp util, fiindcă noaptea centrele se închid. Acolo există apă curentă și toalete. Noile capacități de găzduire pentru azilanți au fost construite cu fonduri acordate de Uniunea Europeană, de circa 276 de milioane de euro, și sunt menite să înlocuiască vechile tabere sordide, în care erau înghesuiți mii de oameni, în condiții pe care agențiile internaționale de presă le califică drept insalubre. "Imaginile din anii 2015-2019 aparțin de acum trecutului" - a afirmat ministrul elen pentru Migrație, Notis Mitarachi, care spune că, odată cu inaugurarea noilor centre, începe o nouă epocă, iar insulele grecești scapă de problemele cauzate de migrația ilegală.
Înaintea celor din Leros și Kos, grecii au dat în folosință, în septembrie, un astfel de centru și pe insula Samos, după ce au demolat ghetoul mizer în care, încă din perioada de vârf a crizei migrației, 2015-2016, erau masați aproape șapte mii de oameni. În epocă, Grecia a fost principala poartă de intrare în Uniunea Europeană pentru cei peste un milion de sirieni, irakieni și afgani care au ajuns pe continent și au solicitat azil. Revenirea talibanilor la putere la Kabul, vara aceasta, a amplificat temerile că un nou val de refugiați afgani va forța, via Turcia, frontierele maritime și terestre ale Greciei, iar autoritățile elene vor să ridice încă două centre modern de primire, pe insulele Lesbos și Chios. Potrivit evaluărilor ONU, aproape o sută de mii de azilanți sunt, încă, pe teritoriul Greciei.
