
Francezii sunt chemați, duminică, la urne, pentru al doilea tur al alegerilor legislative, de al căror rezultat depind reformele promise de președintele centrist Emmanuel Macron, reales, în aprilie, pentru un nou mandat de cinci ani. În primul tur, de pe 12 iunie, coaliția Împreună!, dominată de partidul prezidențial, și cartelul stângii radicale, Nupes, virulent anti-Macron, au obținut scoruri aproape identice, 25,75%, respectiv 25,66% din voturi. Nimic nu indică, notează analiștii, că după turul decisiv de scrutin, centriștii ar putea să obțină majoritate absolută, adică 289 din cele 577 de mandate din Adunarea Națională, camera inferioară a Parlamentului. Alianța stângii, condusă de marxistul septuagenar Jean-Luc Mélenchon, al treilea clasat în primul tur al alegerilor prezidențiale, speră, la rându-i, să câștige majoritatea și să-I impună lui Macron o așa-numită coabitare cu un guvern care i-ar fi mai degrabă ostil. Scenariul e și mai puțin probabil, dar pare evident că stânga va deveni principalul bloc de opoziție în Adunarea Națională, rol pe care, până acum, l-a jucat dreapta tradițională, neo-gaullistă. Extrema dreaptă, condusă de Marine Le Pen, învinsa lui Macron în turul decisiv al prezidențialelor, ar putea să obțină cel puțin 15 mandate și să atingă, astfel, pragul stabilit pentru a forma un grup parlamentar, în premieră după mai bine de trei decenii. Institutele de sondare prevăd că rata record de absenteism de duminica trecută, de 52,49%, ar putea fi depășită în turul al doilea. Mai cu seamă tinerii, potențiali alegători de stânga, par dezinteresați de jocul politic: 75% dintre cei cu vârste între 18 și 24 de ani și 65% dintre cei de 25-34 de ani nu au venit duminica trecută la vot.