Fostul secretar de stat american Henry Kissinger a încetat din viaţă la vârsta de 100 de ani în locuinţa sa din Connecticut. Familia a anunţat printr-un comunicat că va organiza o înmormântare privată, menţionând şi o ceremonie publică ulterioară de omagiere, la New York. Evreu refugiat în adolescenţă împreună cu familia din Germania nazistă, Henry Kissinger s-a alăturat contraspionajului militar și armatei americane înainte de a studia la Harvard, unde a şi predat ulterior. Preocupat de politica externă încă din facultate, el ajuns să-l consilieze în campanie pe Richard Nixon, care după victorie l-a numit consiler pe probleme de securitate şi ulterior şi secretar de stat. Henry Kissinger este singurul care a ocupat simultan ambele funcţii de politică externă într-o administraţia americană. Numit secretar de stat şi de următorul preşedinte, Gerald Ford, Kissinger şi-a pus amprenta asupra diplomaţiei americane aproape un deceniu, timp în care a negociat încheierea războiului de coşmar din Vietnam, a fost mediator între Israel şi ţările arabe şi a promovat deschiderea faţă de China comunistă a lui Mao. Mâna întinsă Beijingului prin vizita istorică făcută de Nixon în 1972 a pus capăt izolării Chinei şi a contribuit la ascensiunea ei până la gigantul de azi, ecomomic şi militar. Câştigător al premiului Nobel pentru pacea din Vietnam, Kissinger a fost însă şi ţinta acuzaţiilor pentru bombardarea Cambodgiei, cu uciderea unui număr enorm de civili, sau pentru lovitura de stat din Chile, împotriva regimului socialist ales democratic. Tot timpul influent, el l-a sfătuit şi pe Donald Trump în afacerile externe, sugerând, printre altele, că Rusia ar trebui lăsată să păstreze Crimeea în schimbul păcii, iar Ucraina să devină membră NATO. Adept al realismului în politică, Henry Kissinger declara la un moment dat că o țară care cere perfecțiune morală în politica sa externă, "nu va atinge nici perfecțiunea, nici securitatea”.
