Germanul Christian Schmidt și-a preluat, în mod oficial, prerogativele de Înalt reprezentat al Națiunilor Unite în Bosnia. Fost ministru al Agriculturii în guvernul de la Berlin, Schmidt preia funcția de la austriacul Valentin Inzko, care a îndeplinit-o timp de 12 ani. Principala misiune a Înaltului reprezentant e aceea de a veghea la respectarea acordurilor de pace de la Dayton, ce au pus capăt sângerorului conflict intercomunitar din Bosnia, soldat, între 1992 și 1995, cu peste o sută de mii de morți.
Luna trecută, Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite a respins, cu o majoritatea zdrobitoare, un proiect rusesc de rezoluție care prevedea închiderea Biroului ONU din Bosnia pe 31 iulie 2022. Susținut de China, proiectul n-a primit decât două voturi pentru, ale reprezentanților Moscovei și Beijingului, în timp ce toți ceilalți membri ai Consiliului, occidentali, asiatici, africani sau sud-americani, s-au abținut. Ca să fie adoptată, rezoluția avea nevoie de cel puțin nouă voturi favorabile din partea celor 15 țări din CSONU, cu condiția ca niciunul dintre membrii permanenți (Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Rusia și China) să nu-și exercite dreptul de veto.
Analiștii susțin că eșecul inițiativei rusești era previzibil, după ce diplomații occidentali au acuzat vehement Moscova că încearcă să decredibilizeze Biroul Înaltului reprezentant al ONU la Sarajevo și pe noul titular al funcției, Christian Schmidt. Rușii acuză Biroul de părtinire și de ostilitate față de prietenii și protejații lor sârbi bosniaci. Pentru occidentali, supervizarea internațională a situației din Bosnia rămâne imperativă, pe fondul unei păci fragile între comunități și al proiectelor secesioniste.
După război, ţara e divizată administrativ între federația croato-musulmană și republica sărbilor bosniaci, legate prin instituţii centrale. Președinții celor trei comunități asigură, prin rotație, șefia statului. Recent, atât Bruxellesul, cât şi Washingtonul au repetat că susţin integritatea teritorială a Bosniei, după ce o notă diplomatică neoficială a Uniunii Europene a provocat consternare la Sarajevo. Suntem categoric împotriva modificării graniţelor – a precizat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer, iar cel al Departamentului american de Stat, Ned Price, a subliniat că ideea generează instabilitate şi redeschide răni în regiune. Nota a apucat, însă, să alimenteze temerile privind o schimbare de strategie a Bruxellesului, care pledase, anterior, pentru consolidarea în regiune a națiunilor civice, capabile să depășească fracturile etnice și confesionale. Publicată iniţial în media din Slovenia şi atribuită premierului conservator Janez Jansa, nota i-ar fi fost, deja, trimisă preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, ca schiță a politicii comunitare în regiune în mandatul sloven al preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii, dintre 1 iulie și 31 decembrie 2021. Jansa a negat că textul îi aparține și l-a calificat drept un fals. Potrivit unor surse de la Bruxelles, statele membre ale Uniunii nici nu l-ar fi primit. Nota apreciază că obstacolul major pentru integrarea europeană a Balcanilor de Vest sunt problemele etnice nesoluţionate și, de aceea, pledează pentru crearea unei Serbii Mari, a unei Albanii Mari şi a unei Croaţii Mari. Regiunea autonomă a sârbilor bosniaci ortodocși ar urma să intre sub autoritatea Serbiei, cantoanele croate catolice din Herțegovina să revină Croaţiei, Bosnia ar rămâne un mic stat aproape exclusiv musulman, iar fosta provincie sârbă Kosovo, majoritar musulmană și albanofonă, s-ar uni cu Albania.
În Bosnia, proiectul e considerat o nouă ameninţare la adresa integrităţii teritoriale – i-a comunicat lui Charles Michel membrul musulman al preşedinţiei colegiale tripartite de la Sarajevo, Sefik Dzaferovic. El crede că astfel de iniţiative ar putea conduce la un nou război în regiune. Emulați de aderarea Croației la NATO, unii lideri de la Sarajevo pledează pentru un pas similar din partea Bosniei, în timp ce comunitatea sârbă, foarte legată de Belgrad și Moscova, se opune categoric. "Colaborarea cu NATO este acceptabilă, dar nu şi aderarea la această alianţă militară" - afirma Dodik la începutul anului. "Repet de luni de zile acelaşi lucru, pentru a înţelege în sfârşit şi cei care pledează pentru aderare, că nu va veni nimeni din afară să ne oblige să acceptăm aşa ceva" - a mai spus el. Dodik a adăugat că toate statele, inclusiv Serbia, au o anumită formă de colaborare cu NATO. "Înainte şi Rusia a colaborat cu NATO. În acest moment relaţiile sunt îngheţate, dar în viitor este posibilă o anumită formă de colaborare" – crede membrul sârb al preşedinţiei bosniace.
