Economia României ar putea înregistra o creştere de 3,1% anul acesta şi de 3,3% anul viitor, a declarat secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann.
OCDE estimează o scădere a inflației în acest an
Cormann a menţionat că instituţia pe care o conduce estimează o reducere a inflaţiei, pentru a continua procesul de convergenţă al României, cu o creştere continuă a standardelor de trai şi a veniturilor, însă în acest scop va fi nevoie de reforme susţinute: „Inflaţia în 2022 a ajuns la un vârf de 16,8%. Inflaţia încă este foarte mare, inclusiv în domeniul serviciilor, şi vedem şi creşteri ale costului forţei de muncă. Monitorizarea politicilor va trebui să rămână restrictivă pentru ca inflaţia să revină la ţintele dorite. În urma politicilor impuse de Banca Naţională a României, inflaţia a fost ţinută la un nivel acceptabil pentru a evita o povară prea mare pe activităţile economice. Ne aşteptăm la o creştere a PIB de 3,1% anul acesta şi de 3,3% în 2025. Ne aşteptăm la îmbunătăţiri ale pieţei exporturilor, aceste îmbunătăţiri având, de asemenea, rezultate bune şi asupra României”, a explicat Cormann, la evenimentul de lansare al celui de-al doilea Studiu Economic consecutiv pentru România, realizat de OCDE.
România trebuie să investească în reducerea datoriei publice
„România are nevoie de un plan pe termen mediu clar pentru consolidare fiscală. De la un punct de pornire relativ mare, vedem o îmbunătăţire faţă de 2007, de exemplu, când România a aderat la Uniunea Europeană. Deficitul bugetar al României a scăzut în ultimul an. Anul trecut a fost la 6% sau se apropie probabil de 6% şi anul acesta, deci deficitul bugetar este prea mare în continuare iar Guvernul trebuie să se concentreze atât pe partea de venituri, cât şi de cheltuieli. De asemenea, trebuie să investim în reducerea datoriei publice, ca o fundaţie pentru creşterea durabilă. În acelaşi timp, avem presiuni de cheltuieli din ce în ce mai mari, precum îmbătrânirea demografică, avem presiuni fiscale, având în vedere că tot mai mulţi oameni depind de pensii şi este necesar să găsim şi modalităţi pentru asigurarea corectă a protecţiei sociale în considerarea cheltuielilor suplimentare şi în ceea ce priveşte domeniul apărării. Observăm măsuri pozitive”, a mai spus Mathias Cormann.
OCDE recomandă menţinerea populaţiei active mai mult timp în activitate
Potrivit secretarului general al OCDE, menţinerea populaţiei active pentru o durată mai lungă în activitate ar avea efecte pozitive asupra economiei: „Trebuie să creştem veniturile fiscale. După cum vedem, România este pe grafic redat cu roşu, sub media OCDE. Avem venituri doar de 27%, faţă de 44% - media OCDE şi sub nivelul necesar pentru a putea finanţa nevoile de cheltuieli din buget. Deci trebuie să avem cheltuieli cât mai eficiente. De asemenea, este necesar să avem un grad de conformare fiscală mai mare, astfel încât să avem o administrare financiară digitalizată care să poată să pună în aplicare conformarea fiscală. De asemenea, trebuie avute în vedere şi scutirile fiscale, avem în vedere reduceri privind deduceri ale taxelor pe venituri şi aşa mai departe. Apoi, trebuie să ne uităm la zona de productivitate, o zonă în care România a avut o performanţă foarte bună în trecut, mai ales faţă de celelalte state din zonă. În 2010, productivitatea a crescut cu peste 6%, dar acum este la 3%. Este o cădere foarte mare însă este totuşi o oportunitate pentru a revigora creşterea productivităţii.”, a menţionat Cormann.
Potrivit liderului OCDE, este importantă utilizarea completă a fondurilor europene pentru a creşte productivitatea. România primeşte 28,5 miliarde de euro fonduri pentru recuperare, un procent enorm din PIB şi trebuie investit în zona de infrastructură şi de transport. De asemenea, trebuie continuat progresul făcut pentru reducerea corupţiei şi pentru îmbunătăţirea guvernanţei, prin introducerea unor reguli de lobby mult mai stricte şi măsuri anticorupţie mult mai semnificative, care să susţină reducerea corupţiei şi aplicarea statului de drept și totodată, trebuie redusă utilizarea ordonanţelor de urgenţă, pentru a susţine capacitatea instituţiilor publice în România.
