Curtea Europeană Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat, din nou, marţi, Turcia, în două dosare diferite, pentru violarea libertăţii de expresie a unei jurnaliste şi a unei parlamentare. Comentatoare politică şi prezentatoarea a jurnalului de la postul IMC-TV, Banu Güven s-a adresat CEDO după ce canalul a fost închis în direct de autorităţi, pe fondul stării de urgenţă institută după puciul ratat din iulie 2016 contra regimului islamo-conservator. Interdicţia temporară ca IMC-TV să emită a întârziat difuzarea unor materiale jurnalistice privind suspiciunile de corupţie care-i vizau pe patru foşti miniştri. În celălalt caz, Ankara a fost condamnată după ce, tot în 2016, deputatei din partidul prokurd HDP Filiz Kerestecioglu Demir i-a fost ridicată imunitatea parlamentară, în cadrul unei reforme constituţionale. Ea e urmărită penal fiindcă a participat la o reuniune politică unde, potrivit poliţiei turce, s-ar fi scandat sloganuri provocatoare. Turcia este frecvent condamnată de CEDO pentru violarea drepturilor omului, mai ales după represiunea care a urmat tentativei de lovitură de stat de acum cinci ani şi care a inclus numeroase concedieri din armată, justiţie sau mass-media. Numai luna trecută, judecătorii Curţii cu sediul la Strasbourg au sancţionat încarcerarea celebrului jurnalist şi scriitor Ahmet Altan, acuzat, fără probe convingătoare, de implicare în puciul ratat. Ei constată, în acest dosar, violarea dispoziţiilor Convenţiei europene a drepturilor omului. Într-o sentinţă similară, CEDO condamnă Ankara şi pentru încarcerarea a jurnalistului de opoziţie Murat Aksoy, despre care spune că nu există probe că ar fi comis fapte penale. Ahmet Altan, 71 de ani, a fost condamnat la închisoare pe viaţă în 2018, sentinţă modificată ulterior în zece ani şi jumătate de detenţie. CEDO, definită, frecvent, drept braţul judiciar al Consiliului Europei, a condamnat Ankara să le plătească despăgubiri băneşti celor patru reclamanţi din aceste dosare. Deciziile intervin după controversata vizită a în Turcia a preşedintelui Curţii, Roberto Spano, care, în septembrie 2020, a devenit doctor honoris causa al Universităţii din Istanbul, ceea ce a suscitat critici vehemente din partea miilor de intelectuali concediaţi de regim tot sub acuzaţia de participare la puci.
