Cehia este prima ţară membră a Uniunii Europene care donează fonduri Lituaniei pentru a-şi construi o barieră de protecţie la frontiera cu Belarusul, forţată tot mai frecvent de migranţi ilegali şi în apropierea căreia vor avea loc exerciţii militare ruso-belaruse. Donaţia Pragăi, de peste jumătate de milion de euro, survine după ce Lituania a cerut Comisiei Europene să o ajute să ridice gardul de sârmă ghimpată, lung de peste 500 de kilometri şi cu costuri estimate la circa 152 milioane de euro. Înălțarea unui gard la frontiera dintre Lituania și Belarus e o idee bună, dar nu va fi finanțată din fonduri europene – a precizat Executivul comunitar. În Lituania au intrat peste patru mii de migranţi anul acesta, faţă de numai 81 în 2020, după ce preşedintele autoritar Belarus, Aleksandr Lukaşenko, a ameninţat că nici aceştia, nici traficanţii de droguri care vor să intre în Europa nu vor mai fi opriţi.
Cu fenomene similare se confruntă şi celelalte două ţări vecine cu Belarusul membre ale Uniunii Europene şi NATO, Letonia şi Polonia. Săptămâna trecută, președintele polonez, Andrzej Duda, a semnat un decret privind instituirea, pentru 30 de zile, a stării de urgență la frontiera cu Belarus. Redactat la solicitarea guvernului de la Varșovia, decretul prevede că în 183 de localități de lângă graniță e interzis accesul mass-media și al locuitorilor din alte regiuni. Riveranii trebuie să aibă un act de identitate valabil asupra lor, iar portul de armă e sever sancționat. Pe o fâșie de trei kilometri de-a lungul frontierei sunt interzise și manifestațiile. Este pentru prima oară când în Polonia se instituie starea de urgență după căderea regimului comunist, în 1989. Asociațiile presei poloneze au protestat față de ceea ce au numit privarea opiniei publice de informații din surse independente, iar opoziția de la Varșovia a acuzat guvernul naționalist conservator că mizează pe teama de migranți pentru a-și ameliora scorul în sondajele privind intențiile de vot.
Despărțită de Belarus de o frontieră lungă de 418 kilometri, Polonia e neliniștită, spun comentatorii, și de apropiatele manevre militare comune ruso-belaruse. Numite Zapad (vest)-2021, exercițiile reunesc circa 200 de mii de soldați din cele două state ex-sovietice, peste zece mii dintre aceștia urmând să acționeze lângă granița poloneză.
