Curtea Constituțională a României a amânat pentru a patra oară, astăzi, deliberările în cazul proiectului guvernului privind reforma pensiilor magistraților. Următorul termen a fost stabilit pentru 11 februarie. Decizia Curții a fost motivată prin necesitatea „unei mai bune studieri a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie”. Ieri, Înalta Curte de Casație și Justiție, cea care a sesizat CCR pe tema neconstituționalității proiectului legislativ, a depus o expertiză contabilă care ar arăta faptul că prin aplicarea proiectului pensia de serviciu a magistraților va fi mai mică decât cea pe contributivitate.
Toți cei nouă judecători ai Curții Constituționale a României au fost prezenți la ședința în care s-a discutat cazul. Ultimele două ședințe au fost boicotate de patru din cei nouă judecători ai CCR - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc -, unul dintre motivele pentru care aceștia au refuzat să se prezinte fiind acela că au fost chemați la serviciu în zile nelucrătoare, iar ședințele au fost programate prea repede.
Scurt istoric
Primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.
Judecătorii de la Instanța supremă au decis la începutul lunii decembrie, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu noul proiect. Magistrații au fost convocați de președintele ICCJ, Lia Savonea, pentru a-și exprima poziția, în cadrul Secțiilor Unite, în legătură cu noul proiect al pensiilor speciale de care urmează să beneficieze judecătorii și procurorii, iar toți cei 102 judecători prezenți la ședință au votat pentru sesizarea CCR.
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate. Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
